Consumul de lactate ar putea proteja împotriva cancerelor colorectale, anunţă cercetătorii de la Facultatea de Sănătate Publică din cadrul Universităţii Loma Linda (SUA) care au publicat în Public Health Nutrition cele mai noi rezultate din cadrul macro-studiului Adventist Health-2.

Cancerele colorectale sunt a treia cea mai răspândită clasă de cancere în Statele Unite, iar studii anterioare au asociat deja consumul de lactate cu un risc mai scăzut de dezvoltare a acestor tipuri de cancere. Însă cercetările mai vechi nu au urmărit să verifice și care sunt componentele specifice care duc la scăderea incidenţei cancerelor colorectale, primul factor bănuit rămânând calciul.

Studiul de la Loma Linda arată pentru prima dată ce fel de rol joacă de fapt calciul (independent de sursă) în prevenirea cancerelor colorectale și care este meritul altor componente din lactate, având avantajul de a fi analizat peste 77.700 de subiecţi, între care o parte erau omnivori, o parte vegetarieni și o parte semnificativă vegani, așadar aveau alte surse de calciu (vegetale sau suplimente) decât lactatele.

Dincolo de concluzia generală care întărește descoperirile anterioare – consumul de lactate și/sau aportul de calciu și consumul de lapte se asociază cu o scădere semnificativă a riscului de cancer colorectal –, cercetătorii au defalcat rolurile componentelor din lapte astfel:

Consumul de lactate este asociat cu un risc scăzut de cancer rectal și pare să nu influenţeze riscul de cancer de colon. În schimb, aportul de calciu în sine (indiferent de sursă) se asociază cu un risc scăzut de cancer de colon, însă pare să nu influenţeze riscul de cancer rectal. Doar consumul de lapte, ca și aportul de calciu prin suplimente alimentare au prezentat, fiecare, dovezi de protecţie împotriva celor două tipuri de cancer, deși, spun cercetătorii, încă mai este nevoie de studii ulterioare care să confirme aceste asocieri independente ale calciului și produselor lactate cu o incidenţă scăzută a cancerelor colorectale.

Dr. Gary Fraser, coordonatorul echipei de cercetare, recunoaște totodată potenţialul altor componente ale laptelui care au efect protector și amintește de acidul linoleic conjugat, vitamina D și proteina lactoferină. Pe de altă parte, lactatele, deși sunt cea mai comună sursă de calciu alimentar, nu sunt nici pe departe singura. Legumele consumate sub formă de frunze verzi, curmalele, portocalele, fasolea, soia și tofu (derivat de soia) sunt de asemenea bogate în calciu, spune Fraser. Iar asigurarea unui aport adecvat de calciu ar putea fi important în protejarea mai ales împotriva cancerului de colon, care este și cel mai frecvent între cele două tipuri de cancer.

Medicul apreciază că rezultatele studiului sunt suficiente pentru ca „chiar și un vegan să ia în considerare posibilitatea de a reintroduce în alimentaţie anumite lactate, mai ales dacă are în familie un istoric de cancer colorectal”.

Beneficiile pentru sănătate ale consumului de lapte, deși intrate în folclorul ţărilor dezvoltate (vezi campania Got Milk? din SUA), încă le provoacă dileme oamenilor de știinţă.

Un studiu al Departamentului de Control și Epidemiologie a Cancerului din cadrul Institutului Roswell Park Memorial (SUA) de pildă a observat că un consum regulat de lapte integral are un risc asociat mai mare decât laptele degresat (2%) de dezvoltare a cancerului cavităţii orale, al stomacului, al colonului, al rectului, al plămânilor, al vezicii urinare, al sânului sau de dezvoltare a cancerului cervical. Însă cercetătorii au recunoscut că efectele pe care le-au observat s-ar putea, în unele cazuri, să se coreleze cu alţi factori (alimentari sau nealimentari) de risc.

Pe de altă parte, alţi cercetători evidenţiază riscurile asociate altor componente ale laptelui, cum ar fi proteinele, în timpul digerării cărora organismul produce acid, pe care îl neutralizează apoi cu ajutorul calciului din oase. Este și motivul, spun cercetătorii, pentru care o alimentaţie cu aport ridicat de proteine fragilizează oasele atunci când este menţinută pe termen lung. În plus, așa cum a arătat un studiu mai recent, din cantitatea de calciu ingerată, organismul absoarbe doar aproximativ 25%.

Laptele s-ar putea să nu fie cea mai bună sursă de calciu, spun cercetătorii de la Facultatea de Sănătate Publică din cadrul Universităţii Harvard, făcând referire la intoleranţa la lactoză de care suferă mulţi oameni și care se manifestă prin crampe, balonare, gaze și chiar diaree, în cazul consumului. Un alt dezavantaj amintit de cercetători este conţinutul ridicat de grăsimi saturate, care constituie un factor de risc privind bolile de inimă. Și ne putem păcăli cu ușurinţă chiar și când alegem să consumăm lapte degresat, dar ingerăm grăsimile „economisite” mâncând în schimb îngheţată premium, unt sau produse de patiserie grase.

Există și voci știinţifice care avertizează că un nivel ridicat de galactoză – un zahăr derivat în urma digerării lactozei din lapte – ar putea crește riscul de cancer ovarian, însă nu s-a ajuns la un consens în privinţa acestui risc. Și o posibilă asociere ar putea exista și între o dietă cu un aport ridicat de calciu și cancerul de prostată, deși, din nou, oamenii de știinţă nu s-au exprimat concludent asupra acestei probleme.

Navigarea printre studii este o aventură adeseori descurajantă, având în vedere multitudinea de răspunsuri existente. Un aliment poate aduce simultan și beneficii, și dezavantaje, pe care nu este mai niciodată simplu să le calculăm. Dar este bine să o facem, fiindcă așa descoperim că, de fapt, nu există întrebări simple când vine vorba de alimentaţie și că nu există alimente-minune, oricât de mult ne-ar ușura un astfel de scenariu eforturile.

Un reper primordial în orice încercare de a ne responsabiliza alegerile privind alimentele pe care le consumăm rămâne moderaţia. Adică acel efort conștient de a alege alimentele care vin cu cele mai multe beneficii și cele mai puţine inconveniente. Și, în final, alegerea în sine trebuie să fie un efort moderat, fiindcă excesul de orice este nociv.

DISTRIBUIE:
Alina Kartman
Alina Kartman face parte din echipa permanentă de redactori ST. Are peste 8 ani de experiență în presa online din România și, atunci când nu scrie pentru ST, îmbină jurnalismul cu videografia și copywriting-ul la studioul KiteMedia.