Limbajul ne influenţează moralitatea. Cu ce implicaţii?

468

Presa știinţifică furnizează în mod constant informaţii despre elemente care influenţează obiectiv modul în care luăm hotărâri morale. Să însemne asta că moralitatea e relativă, fiind determinată de influenţele din jur?

Un studiu recent publicat de prestigiosul jurnal PloS One sugerează că oamenii pot lua decizii cu o încărcătură morală foarte diferită în funcţie de limba în care le este prezentată dilema morală.

Cercetătorii au prezentat unor grupuri de subiecţi dilema vagonului de tramvai. În cadrul acestei dileme, subiecţilor le era prezentată următoarea situaţie: un vagon de tramvai se îndreaptă necontrolat spre un punct în care ar putea lovi cinci oameni. Un privitor de pe margine ar putea interveni, împingând pe șine un bărbat solid, aflat prin preajmă. Acesta ar muri la impact, dar dacă nu ar fi aruncat, ar muri, cu siguranţă, cei cinci.

Oamenii de știinţă au împărţit aleator subiecţii în două grupe. Uneia i-a fost prezentată dilema în limba maternă a respondenţilor. Celeilalte i-a fost prezentată dilema într-o limbă străină.

Observaţia cercetătorilor a fost aceea că, atunci când le-a fost prezentată dilema într-o limbă străină, subiecţii au înclinat să soluţioneze situaţia protejând viaţa celor cinci în detrimentul bărbatului mai solid. În schimb, atunci când dilema le-a fost povestită în limba lor maternă, participanţii au înclinat să empatizeze cu bărbatul solid și să îi cruţe viaţa, în ciuda a ceea ce avea să se întâmple cu cei cinci.

Explicaţia oamenilor de știinţă a fost aceea că, atunci când sunt confruntaţi cu dilema expusă în limba străină, participanţii nu procesează în mod automat situaţia paradoxală, ci pornesc un proces complex și controlat de traducere, asimilare și evaluare, care favorizează mai degrabă latura lor raţională. Prezentarea dilemei în limba maternă a participanţilor le permite acestora să se angajeze emoţional faţă de poveste.

Influenţa jocurilor video

Chestiunea relaţiei dintre moralitate şi creier rămâne una controversată. Un studiu efectuat de către o profesoară de la Universitatea Brock, din Canada, confirmă convingerile multora cu privire la legătura dintre timpul petrecut de adolescenţi jucând jocuri video violente și nivelul lor scăzut de moralitate socială.

„Timpul petrecut într-o lume virtuală violentă îi împiedică pe jucători să se implice în experienţe sociale în viaţa reală și să dezvolte un simţ pentru ce este bun și ce este rău”, a declarat Bajovic, citată de Science Daily.

Moralitatea dictată biologic

Despre neurotransmiţătorii oxitocină, dopamină și serotonină s-a spus că pot modifica nu doar calitatea relaţiilor sociale, ci pot influenţa până și moralitatea. Unul dintre cei mai activi susţinători ai efectelor benefice ale oxitocinei este Paul J. Zak, director al Centrului pentru Neuroeconomie de la Universitatea Claremont, California.

El este convins că oxitocina nu are efect doar asupra fericirii, ci și asupra moralităţii omului, susţinând că și Iisus ar fi știut să o valorifice. În plus, tot pe seama oxitocinei s-ar putea pune şi faptul că oamenii frecventează biserica.

Miezul problemei

Unii pretind că miza unor studii precum cele prezentate mai sus ar fi ideea că moralitatea este relativă; un rezultat al influenţei mai multor factori, uneori biologici, alteori culturali. Observând gradele de diferenţiere a acestor factori, am putea concluziona că există mai multe tipuri de moralitate și, prin urmare, nu am putea genera o ierarhie între ele, pentru că și noi înșine suntem, la rândul nostru, tributari unui anumit fel de moralitate.

Totuși, o astfel de perspectivă pare să excludă ideea că moralitatea ar putea fi deasupra diferenţelor pe care le generează filtrele prin care o percepem noi. Deși moralitatea noastră este subiectivizată de diverse influenţe, asta nu face ca standardele moralităţii să fie în mod necesar relative. Doar pentru că suntem mai predispuși la un anumit curs de acţiune, în funcţie de niște criterii, nu înseamnă că nu există un comportament dezirabil, care e deasupra acelor criterii.

Într-o prezentare susţinută în cadrul Universităţii Harvard, într-o reuniune a Asociaţiei Veritas, pastorul prezbiterian Timothy Keller discută aceste aspecte în raport cu o dilemă cu implicaţii spirituale: „Este Dumnezeu o proiecţie culturală?”.

Alina Kartman
Cu peste 9 ani de experiență în presa online din România, Alina Kartman face parte din echipa permanentă de redactori ST.