Marile speranţe ale creştinilor, musulmanilor şi evreilor de la Papa Francisc I

502

Comentând relaţiile dintre catolici şi protestanţi, Brian Stiller, ambasador global pentru World Evangelical Alliance (Alianţa Evanghelică Mondială), a scris recent pe blogul său: „Niciodată, în ultimii 500 de ani, cele două mişcări religioase nu au fost mai apropiate şi mai prietenoase".

Afirmaţia lui Stiller se reflectă perfect în reacţia plină de entuziasm şi de căldură a liderilor religioşi protestanţi, dar şi de alte religii (islamism şi religia mozaică) la vestea alegerii noului papă, în persoana cardinalului Jorge Bergoglio.

Aşteptările musulmanilor

În timpul pontificatului Papei Ioan Paul al II-lea, între catolici şi musulmani domnea toleranţa. Însă situaţia s-a deteriorat după discursul Papei Benedict al XVI-lea de la Regensbourg, Germania, din 2006. Benedict a afirmat în cadrul evenimentului că profetul musulman Mohamed a adus tot ce este mai „rău şi inuman" în lume, iar Islamul a fost răspândit prin „vărsare de sânge", citându-l pe împăratul bizantin din secolul al XIV-lea.

Cu ocazia începerii pontificatului Papei Francisc I, Organizaţia Cooperării Islamice (OCI), din care fac parte 57 de state, şi-a exprimat joi speranţa unei ameliorări a relaţiilor între musulmani şi creştini.

Într-un mesaj de felicitare adresat noului papă, Ekmeleddin Ihsanoglu (secretar general al OCI) şi-a „exprimat puternica speranţă de a vedea relaţiile între islam şi creştinism din nou cordiale şi marcate de o prietenie sinceră". Aceasta este a doua oară când OCI formulează o asemenea dorinţă. În urmă cu opt ani, OCI a solicitat reconcilierea istorică între islam şi creştinătate, informează agenţia Mediafax.

Aşteptările evreilor

Relaţiile dintre catolici şi evrei s-au îmbunătăţit începând cu Conciliul Vatican II (1962-1965), atunci când Biserica Catolică a luat o poziţie fermă împotriva anti-semitismului şi a convingerii că evreii sunt de vină pentru moartea lui Iisus.

Ulterior, în timpul Papei Ioan Paul al II-lea, Vaticanul a recunoscut statul Israel în 1997. Papa a fost primul pontif care a vizitat Auschwitz-ul, care a binecuvântat Israelul şi care şi-a cerut iertare pentru acţiunile creştinilor îndreptate împotriva evreilor. „Dacă nu l-ar fi canonizat catolicii, evreii sigur ar fi făcut-o", a declarat David Novak, profesor de studii iudaice şi filosofie la Universitatea Toronto, pentru Religion News.

Relaţiile dintre cele două religii au avut de suferit în timpul lui Benedict al XVI-lea, în special atunci când acesta a propus o rugăciune în Vinerea Mare, „pentru a ridica vălul de pe ochii evreilor".

De aceea, alegerea lui Francisc, care are legături strânse cu mulţi rabini din Argentina, este văzută ca o ocazie de reînnodare a relaţiilor armonioase dintre cele două religii. „Din câte am auzit în cele câteva minute de la alegerea sa, el a demonstrat un respect deosebit şi prietenie faţă de evrei, ceea ce este un punct bun de plecare", a declarat Riccardo Di Segni, rabinul şef al Romei.

Aşteptările evanghelicilor

Cu toate că şi-au păstrat opiniile separate în aspectele principale, ne-negociabile, catolicii şi evanghelicii americani au format un parteneriat important în ultimele decenii, împotriva ameninţărilor secularismului.

Ambele confesiuni creştine proclamă egalitatea fiinţelor umane şi promovează demnitatea umană. Ambele au aceeaşi opinie cu privire la căsătoria tradiţională, văzută ca un legământ între un bărbat şi o femeie. În plus, ambele confesiuni au de câştigat de pe urma poziţiei conservatoare a Papei Francisc I referitoare la avort şi căsătoria gay.

Totodată, atenţia deosebită pe care o acordă noul papă problemelor sociale (sărăcia şi trăirea modestă) pot fi punctele de plecare ale unei discuţii despre sărăcia globală – o problemă foarte importantă a societăţii moderne, comentează jurnaliştii de la Christianity Today.

Scriind despre cardinalul Bergoglio încă din 2005 – când s-a aflat că a fost pe locul II, după cardinalul Ratzinger, ca să devină papă, teologul adventist Samuele Bacchiocchi afirma că „Dacă Bergoglio ar deveni papă, simplitatea şi umilinţa sa ar impresiona lumea", arată site-ul Adventist Today.

În concluzie, alegerea noului papă a creat premisele unei apropieri dorite şi aşteptate de toate cele trei religii monoteiste ale lumii. Un demers ecumenic care se înscrie, cu siguranţă, între semnele timpului.