Preţul uceniciei creștine: pastorul pakistanez al cărui fiu a fost răpit și-a pierdut și casa

427

Atacată pentru a treia oară în acest an, familia pastorului pakistanez Aziz a reușit să scape cu viaţă, dar a rămas fără adăpost, ca pedeapsă pentru activitatea misionară pe care o desfășoară în zonă.

Peste 35 de bărbaţi musulmani au atacat săptămâna trecută casa pastorului Aziz, dar acesta a fost salvat, împreună cu soţia și fiica sa de vârstă școlară, ca urmare a intervenţiei unui ofiţer de poliţie care patrula în zonă, potrivit postului de radio Mission Network News. Totuși, atacatorii au ocupat casa, așa că familia nu mai are, deocamdată, un adăpost.

„Pastorul Aziz, care are el însuși un background musulman, a evanghelizat și a plantat biserici în provincia Balochistan”, afirmă Bruce Allen, directorul internaţional al organizaţiei Forgotten Missionaries International, care le oferă sprijin pastorilor slujind în mediul musulman din Bangladesh, Indonezia și Pakistan.

Allen subliniază că familia lui Aziz cunoaște bine preţul uceniciei în Pakistan, mai ales după ce fiul său, de numai 5 ani, a fost răpit în urmă cu 15 ani. Familia nu a mai auzit nimic despre el de atunci.

Subliniind că atacurile repetate din acest an pot scoate la iveală traumele din trecut, Allen cheamă creștinii la rugăciune pentru protecţia familiei lui Aziz și a bisericilor sale, pentru vindecarea fizică și emoţională a membrilor familiei, precum și pentru ca acest necaz să devină o oportunitate de slujire.

Directorul Forgotten Missionaries International afirmă că, în ce-l privește pe pastor, acesta știe că „a pierdut toate lucrurile pentru Dumnezeu, dar este conștient că Dumnezeu nu l-a pierdut pe el. Chiar dacă a plâns în cursul convorbirii telefonice, atunci când și-a exprimat durerea, moralul său rămâne unul ridicat.”

Creștinii din Pakistan trăiesc cu teamă în fiecare zi, potrivit organizaţiei Open Doors, fiind consideraţi cetăţeni de mâna a doua și beneficiind de puţină protecţie din partea guvernului, care este nevoit să menţină relaţii bune cu unele dintre grupările radicale. Acuzaţiile de blasfemie pot să cadă oricând asupra creștinilor, iar bisericile cele mai active fac obiectul unei persecuţii puternice din partea societăţii.

În timp ce creștinii au acces mai degrabă la ocupaţiile considerate murdare sau lipsite de valoare, din pricina discriminării la care sunt supuși, nici măcar statutul economic al celor din clasa mijlocie nu constituie o protecţie împotriva persecuţiei. De fapt, creștinii cu un statut economic mai ridicat tind să părăsească ţara, pentru a se stabili în ţări precum Canada și Australia, din pricina intensificării persecuţiei.

Din anii ’90, zeci de creștini au fost condamnaţi la moarte sub acuzaţia de blasfemie, deși cele mai multe acuzaţii aveau la bază dispute personale.

În 2012, Rimsha Masih, o fată creștină, a devenit prima persoană nemusulmană care a fost achitată după ce a fost judecată pentru blasfemie. Salman Taseer, guvernatorul de atunci din Punjab, care a declarat că acuzaţiile au fost un abuz, a fost ucis mai târziu de un islamist, Mumtaz Qadri. Deși Qadri a fost declarat vinovat și executat în 2016, el a fost văzut ca un martir de populaţie, moartea lui generând proteste în masă.