Studiu: germanii cred în minuni și îngeri, dar tot mai puţin în Dumnezeu

243

Numărul creștinilor care cred în Dumnezeu se diminuează în Germania, deși aproape 45 de milioane de germani sunt membri ai bisericii, arată un nou sondaj realizat de Kantar Public Institute.

Sondajul, comandat de revista săptămânală de știri Spiegel, a fost realizat în perioada 12-14 martie pe un lot de 1.003 persoane, care au răspuns la întrebări precum: „Credeţi într-un Dumnezeu?” și „Credeţi că Isus a înviat din morţi?”.

Numai 55% dintre germani cred că există  „un singur Dumnezeu”, în scădere de la 66%, în 2005.

Numărul catolicilor care cred în Dumnezeu a scăzut în ultimul deceniu și jumătate (75% în 2019, faţă de 85% în 2005), iar declinul este chiar mai accentuat în rândul protestanţilor (67% mai cred în Dumnezeu, comparativ cu 79%, în 2005).

Surprinzător însă, numărul celor care cred în minuni este relativ ridicat – 62% în estul Germaniei și 67% în vest – iar est-germanii cred mai degrabă în existenţa îngerilor (36%) decât în Dumnezeu (26%).

Promisiunea nou-testamentară a unei alte vieţi este crezută doar de 53% dintre catolici, iar scepticismul în privinţa vieţii după moarte este împărtășit de 29% dintre germanii de peste 65 de ani.

Numai 58% dintre protestanţi și 61% dintre catolici mai cred că Iisus Hristos a înviat după răstignirea Sa, deși aceasta este o învăţătură fundamentală a credinţei creștine.

Un sondaj realizat de Pew Research Center în 2017 a arătat că, deși vest-europenii cred în Dumnezeu, în general nu este vorba de credinţa în Dumnezeul Bibliei. Deși cele 15 ţări incluse în sondaj sunt majoritar creștine, tot mai mulţi respondenţi cred în „altă putere sau forţă spirituală” sau exclud ideea unei forţe supranaturale în univers. În 11 dintre cele 15 ţări, majoritatea locuitorilor nu cred în existenţa unui Dumnezeu așa cum Îl descrie Biblia. Potrivit sondajului, în Germania, 28% dintre adulţi cred într-un Dumnezeu biblic, 38% cred într-o forţă spirituală sau o putere spirituală, iar 26% sunt de părere că nu există nicio putere supranaturală.

Numai 14% dintre locuitorii regiunii credeau că Dumnezeu este iubitor, atotputernic și atotștiutor în același timp, portughezii fiind cei mai înclinaţi să accepte că toate cele 3 caracteristici se asociază cu imaginea lui Dumnezeu.

Când se raportează la atributele Divinităţii, vest-europenii cred cu mai multă ușurinţă că Dumnezeu „îi iubește pe toţi oamenii, indiferent de greșelile lor”. De exemplu, 53% dintre danezi cred într-un Dumnezeu iubitor, comparativ cu 23% care spun că Dumnezeu „știe tot ce se întâmplă în lume” și cu 13% care au convingerea că „Dumnezeu are puterea de a conduce sau de a schimba tot ce se întâmplă în lume”.

În majoritatea ţărilor incluse în sondaj, mai puţin de o treime dintre locuitori (27%) cred într-un Dumnezeu care va judeca oamenii după faptele lor. Studiul a mai arătat că 11% dintre vest-europeni se descriu ca persoane „spirituale, dar nu religioase”.

Potrivit cercetătorului Neha Sahgal, coordonatorul studiului, deși majoritatea locuitorilor Europei Occidentale se consideră creștini, ei sunt, de fapt, „creștini post-creștinism”, care își poartă creștinismul mai degrabă ca pe o identitate etnică sau culturală decât religioasă.

„Ipoteza mea este că faptul de a fi «spiritual» înseamnă o stare de tranziţie între a fi creștin și a fi nereligios. Spiritualitatea le oferă oamenilor oportunitatea de a păstra ceea ce preferă din creștinism, eliminând părţile care nu le plac”, a declarat Linda Woodhead, profesor de politică, filosofie și religie la Universitatea din Lancaster, Marea Britanie.