Descoperiri care ne-au influenţat stilul de viaţă în 2013

277

În urma demersurilor știinţifice din acest an, cercetători din toată lumea au publicat o serie de rezultate care ne-au determinat să medităm mai mult asupra propriului stil de viaţă și asupra transformărilor pe care le putem realiza în fiecare zi pentru a ne consolida un trai mai bun. Iată o parte din descoperirile care ne-au influenţat existenţa în 2013.

Anul acesta am aflat că este mai scump să mănânci sănătos. În urma unei metaanalize care a cuprins 27 de studii efectuate în 10 ţări, experţii de la Școala de Medicină Publică Harvard au ajuns la concluzia că alimentaţia sănătoasă ne constă cu aproape 5 lei (1,5 dolari) mai mult pe zi, faţă de o dietă pe bază de produse mai puţin benefice pentru organism. Acest lucru înseamnă că, dacă alegem să mâncăm sănătos timp de un an de zile, vom fi cheltuit până la finele anului cu aproximativ 1.800 de lei mai mult decât dacă am fi continuat să ne hrănim mai puţin sănătos. Pe termen lung însă, costul mai ridicat al unui stil alimentar sănătos poate fi considerat o investiţie. Dr. Dariush Mazaffarian, unul dintre cercetători, sublinia că urmările îmbolnăvirii de afecţiuni cronice cauzate de consumul de alimente nesănătoase (precum cele procesate sau rafinate) sunt mult mai costisitoare decât preţul adoptării unei diete alimentare hrănitoare în fiecare zi (bazată pe fructe, legume, oleaginoase și carne de pește).

O altă descoperire ne-a determinat să inserăm în planul alimentar zilnic fructele oleaginoase, după ce un studiu publicat în New England Journal of Medicine a arătat că acestea pot reduce riscul dezvoltării unei serii de afecţiuni cronice. În urma cercetării care a urmărit evoluţia a peste 11.000 de persoane pe parcursul a 30 de ani, experţii au observat că nucile, migdalele sau alunele diminuează pericolul apariţiei bolilor respiratorii, cardiovasculare și a cancerului, prelungind speranţa de viaţă a consumatorilor. Mai mult, un detaliu al studiului subliniază că cei care mănâncă frecvent fructe oleaginoase au tendinţa de a adopta un stil de viaţă sănătos, în raport cu ceilalţi. Ei practică mai mult sport, urmează diete benefice organismului și evită obiceiurile nocive, precum fumatul sau consumul excesiv de alcool.

Produse nesănătoase, bogate în zahăr și grăsimi ne atrag precum un magnet, însă zahărul este ingredientul- cheie care ne determină să consumăm alimente în exces, arată un studiu publicat anul acesta în The American Journal of Clinical Nutrition. „Depunem mult efort în prevenirea obezităţii și ceea ce este cu adevărat clar, nu numai din acest studiu, dar și din literatura de specialitate, este că cu cât consumi mai mult zahăr, cu atât îţi dorești mai mult să îl consumi", a declarat coordonatorul cercetării, dr. Eric Stice, de la Institutul de Cercetare Oregon, citat de NY Times.

Un articol apărut în cel mai recent număr al jurnalului Annals of Internal Medicine sugerează că suplimentele alimentare cumpărate în scopul de a preveni anumite afecţiuni cronice ar putea fi mai degrabă o „risipă de bani" decât o investiţie în propria sănătate. Trei dintre studiile apărute în publicaţie au ajuns la concluzia că efectul multivitaminelor nu a contribuit la reducerea riscului dezvoltării bolilor cardiovasculare, a cancerului, a tulburărilor cognitive și a experimentării unui al doilea atac de cord. În scopul protejării propriei sănătăţi, unul dintre autorii articolului, dr. Edgar Miller, profesor de medicină și epidemiologie la Școala de Sănătate Publică „Johns Hopkins”, le recomandă tuturor să adopte o dietă sănătoasă și să investească timp pentru practicarea sportului, scrie CBS News

Nu în ultimul rând, anul acesta s-au risipit diversele confuzii născute în jurul datei de expirare inscripţionată pe pachet, care îi determină pe consumatori să arunce la gunoi tone de mâncare numai bună de consumat. Potrivit raportului efectuat anul acesta de Universitatea Harvard, în colaborare cu Consiliul pentru Apărarea Resurselor Naturale, circa 40% din alimente din SUA ajung la gunoi în fiecare an, din cauza felului în care este percepută inscripţia „a se consuma înainte de". De fapt, data de expirare de pe ambalaje se referă la prospeţimea alimentelor, indicând perioada în care acestea sunt la cel mai înalt grad de prospeţime. Ouăle, de exemplu, pot fi consumate în siguranţă chiar și după 3, până la 5 săptămâni de la data cumpărării.