Tot mai mulţi români care se confruntă cu simptomele tipice răcelii și gripei ajung la întrebarea din titlul acestui articol. Acest material oferă informaţiile esenţiale care ne pot ajuta să recunoaștem pericolul infectării cu noul coronavirus.
Pacienţii infectaţi cu noul coronavirus pot prezenta simptome de gravitate variabilă, dar pot fi și complet asimptomatici. În timp ce majoritatea cazurilor (80%) se manifestă cu forme clinice ușoare și eventual cu pneumonii, formele grave și decesele sunt mai frecvente printre vârstnicii cu condiţii medicale preexistente (boli respiratorii, boli cardiovasculare, cancere, diabet zaharat).
Conform unui raport al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii[1], care se bazează pe datele analizate de la peste 55.000 de cazuri, simptomele infecţiei cu noul coronavirus, în ordinea frecvenţei, sunt:
1. Febră – 87,9%
2. Tuse seacă – 67,7 %
3. Fatigabilitate (oboseală, resimţită în diverse grade) – 38,1%
4. Tuse productivă cu spută mucoasă – 33,4%
5. Dificultăţi de respiraţie – 18,6%
6. Dureri musculare și articulare – 14,8%
7. Dureri în gât – 13,9%
8. Dureri de cap – 13,6%
9. Frisoane – 11,4 %
10. Greaţă și/sau vomă – 5%
11. Congestie nazală – 4,8%
12. Diaree – 3.7%
La toate aceste simptome, trebuie luate în calcul criteriile epidemiologice:
1. contactul cu o persoană infectată
2. călătoria recentă într-o zonă cu număr ridicat de cazuri.
Formele bolii și evoluţia simptomelor
Infecţia cu noul coronavirus debutează de cele mai multe ori cu simptome nespecifice, catalogate ca răceală sau gripă. Este bine de știut că acestea pot apărea imediat după contactul cu virusul sau în cursul următoarelor 14 zile.
Aproape 90% dintre pacienţi vor prezenta în acest interval de timp febră. Noul coronavirus este un virus respirator care distruge mecanismele pulmonare de eliminare a secreţiilor și celulele pulmonare, ceea ce declanșează inflamaţia. Urmarea acestor procese este apariţia unor simptome precum tuse neproductivă, oboseală, dureri de cap, dureri de mușchi sau articulaţii, dureri de gât.
Cei cu boli preexistente (pulmonare, cardiovasculare) vor dezvolta după ziua a 5-a de la infectare dificultăţi respiratorii și vor solicita de obicei ajutor medical în general după 7 zile.
Cazurile ușoare (cca 80%) de obicei devin asimptomatice după această perioadă. Lipsa manifestării semnificative a simptomelor îi face pe acești pacienţi cei mai eficienţi transmiţători ai virusului.
Restul de cazuri dezvoltă până în ziua a 7-a pneumonie, care poate evolua favorabil sub tratament (la formele moderate) sau se poate complica (la formele grave și critice) cu ceea ce se numește „sindrom de detresă respiratorie acută”, situaţie care pune în pericol viaţa pacientului. Practic reacţia imună a organismului împotriva virusului determină inflamaţie importantă, cu inundarea plămânilor, care nu mai sunt capabili de a oxigena organismul. Acești pacienţi necesită suport respirator în unităţi specializate de terapie intensivă. Cazurile severe care supravieţuiesc rămân cu sechele pulmonare permanente. Mortalitatea este de 30-40% la această formă a bolii și se produce de obicei între ziua a 14-a și a 19-a de la infectare. Ceilalţi pacienţi în stare critică pot rămâne în secţiile de terapie intensivă timp de săptămâni sau luni.
Cum facem, deci, diferenţa?
Dacă prezentaţi congestie nazală, dureri de gât, strănut, tuse ușoară, cu simptome apărute treptat, atunci cel mai probabil suferiţi de răceală. Rămâneţi la domiciliu, hidrataţi-vă cât mai bine, luaţi paracetamol în caz de febră sau dureri și folosiţi decongestionante nazale. Simptomele de obicei durează cel mult o săptămână. Sunaţi medicul de familie dacă simptomele se înrăutăţesc.
Dacă prezentaţi strănut, congestie nazală, mâncărimi la nivelul nasului și/sau ochilor, cel mai probabil este o reacţie alergică. Limitaţi contactul cu posibilii alergeni, adresaţi-vă medicului de familie sau unui medic specialist alergolog.
Dacă prezentaţi febră, frison, tuse productivă, durere toracică cu caracter de junghi, suferiţi probabil de pneumonie. Sunaţi medicul de familie sau la 112, în funcţie de gravitatea simptomelor.
Dacă prezentaţi febră (peste 38 de grade), tuse severă, dureri musculare permanente, oboseală severă, dificultăţi de respiraţie, simptome debutate brusc, atunci probabil suferiţi fie de gripă, fie de boala provocată de noul coronavirus. Sunaţi medicul de familie sau Direcţia de Sănătate Publică. În cazul unor simptome agravate sunaţi la 112.
În cazul oricăror simptome de mai sus, NU mergeţi direct la spital! Sunaţi medicul de familie, Direcţia de Sănătate Publică, TELVERDE 0800 800 358 sau, în caz de simptome acute, la 112.
O avertizare importantă
Deoarece pacienţii fără simptome sau cu simptome ușoare tind să considere că nu prezintă infecţie cu coronavirus, este extrem de important ca, indiferent de diagnosticul probabil, să fim conștienţi că putem transmite foarte ușor virusul celor de lângă noi și să luăm toate măsurile de a-i proteja, ca și când am fi infectaţi cu noul coronavirus, chiar dacă simptomele noastre sugerează că probabilitatea de a fi infectaţi cu acest agent infecţios este aparent mică.
Descoperă colecţia integrală de analize ST pe tema COVID-19
Citește și
Bogdan Popa este medic specialist medicina internă și gastroenterologie.
