Cele mai populare vitamine și suplimente „sunt inutile”

269

„Nu fac rău, dar nici nu ajută la nimic.” Așa poate fi rezumată concluzia unui studiu canadian recent despre cele mai consumate suplimente alimentare.

Ajunge să deschizi radioul la ora amiezei și vei fi bombardat cu cele mai insipide reclame audio la cele mai creative suplimente alimentare: medicamente care te ajută să te refaci după ce ai mâncat în exces, medicamente care te ajută să îţi recapeţi supleţea picioarelor după o zi în care ai stat încremenită în scaun, pastile care te scapă de infecţiile urinare și pe care le poţi înghiţi chiar și preventiv, deși, sincer vorbind, există căi nemedicamentoase foarte eficiente și simple de a evita astfel de infecţii.

Aceste pastile par special concepute pentru oamenii care caută o pastilă substitut pentru un stil de viaţă sănătos. Pe acestea, în mod normal, o persoană educată în spiritul obiceiurilor bune pentru sănătate le poate cataloga cu ușurinţă drept inutile. Însă un studiu publicat în urma unei colaborări între Spitalul „St. Michael” și Universitatea din Toronto susţine că și alte suplimente extrem de populare, precum multivitaminele, vitamina D, C, calciul, zincul, fierul și magneziul, pe care mulţi adulţi din mediul urban le consumă pentru sănătatea lor, ar fi de fapt complet inutile.

Cercetarea a analizat rezultatele mai multor studii randomizate publicate în limba engleză între anii 2012 și 2017 și a publicat concluziile în Journal of the American College of Cardiology. Multivitaminele, vitamina D, calciul și vitamina C – vedete între suplimentele alimentare luate de oamenii sănătoși – nu au prezentat niciun avantaj (e drept că nici vreun risc) în prevenirea bolilor cardiovasculare, a infarctelor, a AVC-urilor și a morţii premature.

„Am fost surprinși să constatăm că suplimentele consumate cel mai des de oameni au atât de puţine efecte pozitive”, a declarat coordonatorul studiului, dr. David Jenkins. „Metaanaliza noastră a descoperit că, dacă dorim să luăm aceste multivitamine sau vitamine, ele nu ne fac rău, dar se pare că nici nu ne aduc vreun avantaj”, a mai spus medicul.

Studiul a descoperit că acidul folic, izolat, la fel ca vitaminele B combinate cu acidul folic pot reduce riscul dezvoltării bolilor cardiovasculare și a AVC-urilor. Însă niacina și antioxidanţii au avut un efect mic de creștere a riscurilor de deces.

Dr. Jenkins a subliniat că rezultatele studiului său ar trebui să îi facă pe oameni conștienţi de faptul că, atunci când își administrează suplimente alimentare, ar trebui să ţină cont de deficitele pe care le înregistrează organismul lor și de recomandarea specifică din partea medicului.

„În lipsa unor date pozitive consistente – în afară de potenţialul acidului folic de a reduce riscul de infarct și atac vascular cerebral – este mai bine să ne bazăm pe o alimentaţie sănătoasă pentru a ne lua toate vitaminele și mineralele”, a spus medicul. „Până acum, nicio cercetare privind suplimentele nu a produs rezultate mai bune decât cele pe care le putem obţine din consumul de porţii sănătoase de alimente mai puţin procesate, bazate pe plante, precum legume, fructe și nuci”, a conchis Jenkins.

Câteva dintre concluziile unui studiu pe termen lung elaborat pe populaţia adventistă din zona Californiei au confirmat această recomandare. Riscul de a suferi un infarct scade cu până la 50% dacă mâncăm nuci de mai multe ori pe săptămână și cu 45% dacă mâncăm pâine integrală în loc de pâine albă. A bea 5 sau mai multe pahare de apă zilnic poate contribui de asemenea la o reducere cu 50% a riscului de a dezvolta o boală coronariană, în timp ce consumul de lapte de soia mai mult de o dată pe zi ar putea reduce cu 70% riscul de cancer de prostată. Chiar și ceva atât de simplu precum consumul regulat de roșii a dus la o reducere cu 40% a incidenţei acestui tip de cancer.