Unii s-au remarcat prin abilităţile lor intelectuale încă de la o vârstă fragedă, iar alţii au reușit să revoluţioneze lumea prin ideile lor, au devenit o sursă de inspiraţie și modele aspiraţionale. Ei sunt doar o parte din geniile în viaţă care au uimit o întreagă planetă prin mintea lor sclipitoare.

Stephen Hawking este unul dintre cele mai cunoscute genii din lume, cu un IQ estimat la 160. Fizicianul s-a remarcat prin teoriile sale revoluţionare privind găurile negre, lucrări arhicunoscute precum A Brief History of Time și The Universe in a Nutshell, multiple medalii, premii și diplome onorifice. Cu toate că a uimit lumea prin inteligenţa sa, Hawking nu a învăţat să citească decât abia la vârsta de opt ani, potrivit Business Insider.

Un alt geniu cunoscut este Garry Kasparov care, la numai 22 de ani, devenea „cel mai tânăr campion mondial la șah din istorie“. În 1996, jucătorul profesionist a acceptat provocarea de a juca șah cu un adversar deosebit, Deep Blue, un computer bazat pe inteligenţă artificială, dezvoltat de IBM, pe care a reușit să îl învingă cu 4-2. Un an mai târziu însă, o variantă îmbunătăţită a lui Deep Blue, care putea calcula 200 de milioane de poziţii pe secundă, pe tabla de șah, a reușit să îl învingă pe Kasparov la joc, scrie TIME.

Judit Polgár a reușit performanţa de a-l învinge la șah pe campionul Kasparov , dar și pe alţi campioni la acest joc, printre care Anatoly Karpov, Boris Spassky sau Magnus Carlsen. Tânăra și-a construit reputaţia de cea mai bună jucătoare de șah a secolului al XX-lea și este singura persoană care a obţinut o medalie atât la Olimpiada de Șah dedicată femeilor, cât și la cea pentru bărbaţi. De asemenea, ea a doborât recordul lui Bobby Fischer, de cel mai tânăr maestru în șah din istorie și a dobândit titlul de Chess Grandmaster.

Coreanul Kim Ung-Yong a intrat în Cartea Recordurilor datorită IQ-ului său, estimat la 210. El a uimit lumea încă din primele șase luni de viaţă, când a început să vorbească, notează Business Insider. La trei ani putea deja să citească în patru limbi: coreană, japoneză, germană și engleză, la patru ani putea rezolva ecuaţii matematice complicate, iar la opt ani primea invitaţie din partea NASA de a lucra în cadrul organizaţiei, potrivit Korean Herald.  Ulterior, el a hotărât să se întoarcă înapoi în ţara sa, unde și-a luat viaţa de la început, deoarece experienţa în SUA l-a făcut să se simtă singur. Presa l-a numit „un geniu ratat“, iar majoritatea se aștepta ca el să ajungă „un funcţionar de înalt rang în guvern sau într-o mare companie“, după cum a povestit Ung-Yong. Chiar dacă nu a ales calea pe care ceilalţi au intuit-o pentru el, Ung-Yong se consideră un om fericit și împlinit: „Consider că viaţa mea e un succes – nu există mulţi oameni care fac cu adevărat ce își doresc, dar eu mă număr printre ei. Asta numesc eu succes, ce altceva poţi numi o viaţă fericită?“

În 1985, scriitoarea Marilyn vos Savant a stabilit recordul pentru cel mai înalt coeficient de inteligenţă și l-a păstrat timp de cinci ani.  Potrivit Encyclopedia of World Biography, IQ-ul său a fost estimat la 228 și a fost stabilit prin intermediul grupului exclusivist Mega Society, din care fac parte doar persoanele cu un coeficient de inteligenţă mai mare decât 99% din populaţie. De-a lungul vieţii, vos Savant a fost distinsă cu o serie de distincţii, printre care și premiul „Women Making History“, acordat de Women’s History Museum, sau titlul de cel mai popular conferenţiar în categoria educaţională și socială, oferit de reputata organizaţie Toastmasters International.

La vârsta de doar 16 ani, Andrew Magdy Kamal a stabilit un nou record pentru cel mai ridicat IQ, estimat la 230, și se află în topul celor mai deștepţi oameni din lume. Tânărul a fost diagnosticat cu sindromul Asperger, iar boala ar putea fi motivul din spatele coeficientului său de inteligenţă spectaculos. Printre numeroasele sale proiecte, Kamal și-a propus să își folosească inteligenţa și pentru a contribui la transformarea lumii într-un loc mai bun pentru oameni. De aceea, a fondat  Grupul Ortodox Copt Mesianic, prin intermediul căruia duce mai depare cuvântul lui Media Yeshua (Iisus Christos).

Terence Tao s-a remarcat încă de la o vârstă fragedă prin inteligenţa sa. La nouă ani începea studiile în domeniul matematicii în cadrul unui pogram cu jumătate de normă, la Universitatea Flinders, scrie The Sidney Morning Herald. La 13 ani a stabilit un record pe care îl deţine și în prezent, acela de cea mai tânără persoană medaliată cu aur la Olimpiada Internaţională de Matematică. La 16 ani avea o diplomă în știinţe, la 17 ani termina programul de masterat și la 20 de ani deţinea deja titlul de doctor, acordat de Universitatea Princeton. La numai 24 de ani și-a început cariera de profesor de matematică la UCLA, iar decanul Departamentului de Știinţe Fizice a instituţiei, Joseph Rudnick, afirma despre acesta că „este, fără îndoială, cel mai bun matematician din lume“. Datorită geniului său, Tao și-a căpătat renumele de „Mozart al matematicii“.

Lista geniilor încă în viaţă poate fi completată de nume mai mult sau mai puţin sonore ale unor oameni care deţin minţi sclipitoare, printre care Christopher Langan, cunoscut și drept „cel mai deștept om din America“, astrofizicianul Neil deGrasse Tyson, cercetătoarea Manahel Thabet, actorul James Woods sau astrofizicianul Christopher Hirata.