Minorități

Într-o Europă în care viitorul pare tot mai incert, una dintre puţinele certitudini este că extremismul ia amploare. De fapt, adepţii radicalismului par să fie și singurii „încântaţi” de crizele multiple care lovesc continentul, acestea fiind surse concrete care le măresc bazinul electoral.

„Angela Merkel oferă Turciei un târg murdar”, scrie ziarul britanic The Independent: statutul de membră al Uniunii Europene în schimbul ajutorului la stăvilirea fluxului de migranţi. Desigur, negocierile dintre Merkel și Erdogan au fost rezumate într-un mod hiperbolic de publicaţia britanică, însă intenţiile rămân neschimbate și adevărate.

În timp ce sezonul premiilor Nobel s-a deschis, Merkel, secondată de Hollande, s-a adresat Parlamentului European cu un discurs istoric în contextul crizei refugiaţilor. Voci din culise spuneau, în ultimul timp, că Merkel ar putea fi marea câștigătoare din acest an a Premiului Nobel pentru Pace. Discursul ţinut în faţa parlamentarilor europeni i-ar mai putea...

În timp ce Putin și Obama s-au contrat puternic pe seama modului în care ar trebui intervenit în Siria, situaţia devine tot mai încordată în Europa, atât în afara taberelor de refugiaţi, cât și în interiorul lor. Pe de o parte, extremiștii ies tot mai mult la rampă, iar, pe de altă parte, refugiaţii se...

Biserica Ortodoxă Bulgară îi cere guvernului să nu mai primească alţi imigranţi. Reprezentanţii instituţiei au anunţat că aceasta îi va ajuta pe aceia care au ajuns deja în Bulgaria, însă le-au cerut autorităţilor să nu mai primească alţi imigranţi.

Cea mai recentă decizie JAI a tulburat și mai mult apele unei Europe deja destul de agitate. Reacţiile la soluţia impusă au arătat încă o dată că Uniunii Europene îi lipsește liantul. Estul și Vestul s-au polarizat, iar starea de tensiune a ajuns la cote înalte și nu doar între ţările membre ale uniunii, ci...

„Sunt profund recunoscător pentru primirea pe care mi-aţi făcut-o în numele tuturor americanilor. Fiind copil într-o familie de imigranţi, sunt fericit să fiu oaspete în această ţară, care s-a construit în mare parte din asemenea familii. Aștept cu nerăbdare următoarele zile de întâlniri și dialog, în care am speranţa să aud și să împărtășesc multe...

Liderii politici europeni au dificultăţi mari în a se pune de acord, chiar dacă noua decizie JAI pare să fi tranșat problema refugiaţilor prin impunerea cotelor obligatorii. Anterior deciziei, tot mai multe voci au sugerat că ar trebui ajutaţi doar refugiaţii creștini. Ar putea fi o variantă de luat în calcul, dar este în ton...

În timp ce România se pregătește deja în mod oficial pentru a primi o parte a valului de imigranţi, se înteţește și curentul celor care se opun acestui demers. Indiferent de motivele invocate, opozanţii par să sugereze că le este teamă. Este acesta un sentiment creat artificial sau se poate ghici în spatele lui existenţa...

Criza imigranţilor expune Europa unor provocări majore. Până în ziua de azi, ţările europene au rămas destul de omogene, însă zilele acestea marchează sfârșitul acestei situaţii. Milioane de imigranţi de diverse rase, religii și culturi vor schimba peisajul continentului, începând cu Germania.

„Deschideţi poarta”, a fost strigătul încărcat de disperare al unei mulţimi dornice să își vadă visul împlinit. Drumul spre Germania s-a blocat în faţa unui gard de sârmă ghimpată și a unei Ungarii hotărâte să își asume rolul de salvatoare a Europei.

Noile decizii ale Berlinului de a suspenda, fie și temporar, Schengenul prin introducerea de controale severe la graniţă au surprins pe toată lumea. Se pare că entuziasmul îi părăsește pe germani și compasiunea a intrat în recul. Dar dacă Germania își continuă jocul, numai că într-o variantă riscantă?

Așa cum era ușor de anticipat, decizia Comisiei Europene cu privire la refugiaţi stârnește nemulţumiri, demonstrând, dacă mai era nevoie, cam cât de unită mai este Europa atunci când se confruntă cu probleme complexe.

„Povestea lor este povestea noastră”. Astfel și-a argumentat președintele Diviziunii Inter-Europene a Bisericii Adventiste de Ziua a Șaptea apelul la manifestarea milei faţă de imigranţii refugiaţi.

Criza refugiaţilor, pe lângă sumedenia de întrebări provocate și de răspunsuri care întârzie să vină, evidenţiază o serie de contraste care obligă la analiză. Unitatea europeană pare să devină mai mult un mit, iar atitudinea diferită a unora faţă de refugiaţi pare desprinsă din filme.

„Cine este aproapele meu?” După două milenii de la enunţarea acestei interogaţii, criza refugiaţilor indică încă multă confuzie în oferirea unui răspuns adecvat.

Parlamentul danez a decis să diminueze valoarea ajutoarelor sociale acordate solicitanţilor de azi, în contextul în care criza actuală a imigranţilor a creat un val de dislocări sociale comparabil cu cel de după al Doilea Război Mondial.

Imaginea unui bărbat, identificat drept sirianul Laith Majid, strângându-și în braţe copiii a fost distribuită de mii de internauţi în ultimele zile. Instantaneul surprins de camera fotografului independent Daniel Etter a devenit un simbol pentru lupta migranţilor neeuropeni pentru o viaţă decentă în Europa.

Europa are o mare problemă zilele acestea. Mii de refugiaţi, care fug de război, persecuţie, sărăcie și care au îndurat experienţe teribile atât acasă, cât și în drumul spre ceea ce sperau ei să fie o viaţă mai bună, mor la ușa naţiunilor europene de la care sperau salvarea. De la începutul anului, mai mult...

Pentru români, teama de evrei pare să fie de domeniul trecutului. Așa s-ar putea concluziona în condiţiile în care atitudini reprobabile întâlnite în spaţiul românesc cu ani în urmă nu au mai fost repetate. Dacă lipsesc faptele, aceasta înseamnă că s-au schimbat și percepţiile? Un sondaj recent dezvăluie că mulţi români nu sunt chiar încântaţi...

În circumstanţele crizei din Grecia, în care Germania a fost criticată pentru lipsa de compasiune și pentru situaţia umilitoare și fără sens în care i-a pus pe eleni, cancelarul Angela Merkel devine de două ori „lupul cel rău”, după ce o face pe o fetiţă din Palestina să plângă în faţa camerelor de filmat.