De multe ori, randamentul se pierde undeva între lista aglomerată de sarcini și tendinţa de a amâna. Există însă metode certificate știinţific și promovate de experţi, utile în creșterea productivităţii.

Contrar aparenţelor, pentru a fi productiv ai nevoie de ceva mai mult decât voinţă. În urma unor experimente privind randamentul personal, a reieșit că voinţa este o resursă „limitată”, potrivit unui studiu publicat în Journal of Personality and Social Psychology.

Efectele acestei limitări umane pot fi însă limitate prin rezolvarea sarcinilor în mod automat și instinctiv, „astfel încât să necesite mai puţină energie”, dezvăluie Tony Schwartz, autorul bestseller-ului Fii excelent în orice, într-un articol pentru Harvard Business Review. El folosește această metodă de lucru cu clienţii companiei sale, pe care îi ajută să dezvolte „comportamente particulare care în final să devină automate și să nu mai necesite voinţă și disciplină în mod conștient”.

Un alt secret al creșterii productivităţii stă într-o strategie în trei pași dezvoltată pe baza dovezilor știinţifice, dezvăluie ASAP Science. Prima și poate cea mai evidentă mișcare este să începi ceea ce trebuie făcut. În spatele eficienţei acestei strategii ușor de intuit stă modul în care creierul este programat să termine o acţiune începută. Mai exact, este vorba de „efectul Zeigarnik”, care îi determină pe indivizi să își aducă aminte mai degrabă de lucrurile lăsate neterminate decât de cele finalizate. Drept urmare, apare o senzaţie de disconfort și tensiune din cauza sarcinilor începute, dar nefinalizate, senzaţie care determină finalizarea lor.

Următorul pas are legătură cu modul de administrare a timpului, care presupune elaborarea unui plan de lucru împărţit pe intervale de timp, urmate de pauze. De exemplu, mulţi muzicieni profesioniști urmează o rutină simplă, care le crește productivitatea: ei muncesc intens timp de 90 de minute și apoi își iau circa 15-20 de minute de răgaz. Pentru ca metoda să funcţioneze, este importantă stabilirea unor termene-limită pentru rezolvarea obiectivelor și monitorizarea timpului necesar finalizării sarcinilor.

Ultimul pas se referă la evitarea multitaskingului. Acesta poate diminua productivitatea chiar și cu 40%, potrivit unui studiu. De asemenea, multitaskingul poate crește timpul necesar finalizării unei sarcini, scade creativitatea, alimentează stresul, poate dispersa atenţia de la evenimentele care se petrec în jur și poate cauza probleme de memorie pe termen scurt.

La fel de importantă pentru creșterea randamentului este și starea în care te afli când începi rezolvarea unei sarcini. Cu cât nivelul de fericire al unui individ este mai ridicat, cu atât este mai mare și productivitatea acestuia, au observat experţii de la Universitatea Warwick. Concluzia este împărtășită și de Shawn Achor, CEO la Good Think INC și expert în psihologie pozitivă. „Aparent, creierele noastre sunt programate pentru a funcţiona cel mai bine când se află într-o stare pozitivă, nu negativă sau neutră”, scrie Achor în cartea sa Avantajul Fericirii: Cele șapte principii ale psihologiei pozitive care alimentează succesul și performanţa în muncă.

Alte studii au arătat că şi nivelul încrederii în sine poate influenţa semnificativ randamentul personal. De exemplu, în cadrul unui experiment, participanţii cu o exagerată încredere în forţele proprii au reușit să rezolve mai multe puzzle-uri, comparativ cu restul voluntarilor.