Români geniali care au marcat istoria lumii

2453

Numeroase personalităţi române au plasat numele României pe lista ţărilor care au avut un aport la schimbarea şi dezvoltarea semnificativă a lumii în care trăim, prin invenţiile lor revoluţionare. Ei sunt printre cei care ar trebui să ne facă mândri de faptul că suntem români, să ne inspire să devenim tot mai buni şi să ne înveţe o lecţie preţioasă despre curaj, creativitate şi muncă.

Henri Coandă a fost recunoscut drept „părintele aviaţiei reactive” de revista American Aviation, notează Aviatori.ro. Coandă a observat un efect fizic care astăzi îi poartă numele. În timpul zborului cu avionul cu reacţie, el a observat cum flăcările şi gazul ce ieşeau din reactoare aveau tendinţa de a rămâne pe lângă fuzelaj, notează Yahoo!. Principiul din spatele fenomenului a fost formulat după mai bine de 20 de ani de studiu dedicat, efectuat de Henri Coandă, dar şi de alţi cercetători. Profesorul Albert Metral a fost cel care i-a dat denumirea de „efectul Coandă”. La aceste descoperiri se adaugă instalaţiile revoluţionare de transport, cele pentru desalinizarea apei, proiectarea clădirilor, dar şi primul rezervor de beton subacvatic destinat depozitării petrolului, construit în Golful Persic.

George Emil Palade, specialist în domeniul biologiei celulare, este singurul român distins cu Premiul Nobel în Fiziologie sau Medicină, pe care l-a câştigat în anul 1974, alături de Christian Renéde Duve şi Albert Claude, pentru „descoperirile privind organizarea structurală şi funcţională a celulei”, conform paginii oficiale a Premiului Nobel. Folosind tehnici de microscopie celulară, el a identificat ribozomii sau granulele lui Palade, notează Realitatea TV. Însuşi preşedintele american Ronald Reagan a fost cel care i-a acordat Medalia Naţională pentru merite deosebite în domeniul ştiinţei, în primăvara anului 1986. În 2008, George Emil Palade s-a stins din viaţă, la vârsta de 96 de ani. Poţi citi mai multe în biografia sa de pe site-ul Premiului Nobel.

Nicolae Constantin Paulescu este cel care a formulat, în premieră, baza unui tratament pentru diabet, după ce a descoperit pancreatina, astăzi cunoscută sub denumirea de insulină, substanţa care ajută la reducerea temporară a nivelului glicemiei. Descoperirea sa este una extrem de importantă, mai ales în condiţiile în care în secolul al XIX-lea diabetul conducea la moartea pacientului la numai câteva luni de la diagnosticare. Cu toate că Paulescu a fost cel care a reuşit să extragă pancreatina din pancreas şi să îi testeze efectele asupra unui animal bolnav de diabet, meritele savantului român nu au fost recunoscute. Metoda sa nu a fost testată clinic pe oameni, dar Paulescu şi-a patentat descoperirea sa în 1922 la Ministerul Comerţului şi Industriei. În schimb, J. J. R. MacLeod şi Frederick Banting au fost cei care au fost distinși cu Premiul Nobel pentru procedeul de extracţie a substanţei, după ce, cu ajutorul lui Bertram Collip au reuşit să producă şi să testeze insulina pe tânărul Leonard Thompson. Însă Ian Murray, profesor la Colegiul de Medicină din Glasgow şi fondatorul Federaţiei Internaţionale de Diabet, a pornit într-o „luptă” de popularizare a meritelor savantului român care au condus la recunoaşterea din partea Comitetului Nobel a faptului că cercetarea sa a precedat-o pe cea a lui Banting.

Ana Aslan a fost cea care a descoperit primul remediu anti-îmbătrânire, denimit Gerovital, notează Romania Insider. De asemenea, ea a pus bazele primului Institut de Geriatrie din lume care a fost redenumit mai târziu Institutul Naţional de Gerontologie şi Geriatrie. Gerovital a fost folosit în peste 70 de ţări, iar printre personalităţile care au încercat produsul Anei Aslan se numără Mao Zedong, Charles de Gaulle, Salvador Dali, Greta Garbo, John F. Kennedy, Charlie Chaplin, Sir Winston Churchill sau Marilyn Monroe. Printre efectele Gerovitalului sau vitamina H3 (procaina) se numără reducerea stărilor depresive, îmbunătăţirea memoriei, funcţiilor auditive, optice şi olfactive, aspectului pielii şi al părului, creşterea capacităţii fizice şi intelectuale, dar şi dorinţa de trăi, notează Tribuna.

Și alte personalităţi româneşti au contribuit la schimbarea lumii. Printre aceştia se numără Ion Ş. Basgan, celebru pentru descoperirile în domeniul forajului petrolier, Emil Racoviţă, fondatorul biospeologiei şi a primului institut speologic din lume, Grigore Antipa, cel căruia îi datorăm existenţa dioramelor, prin care au putut fi reconstruite colţuri de peisaje care par reale, cu animale împăiate şi alte obiecte, în scopul reconstruirii unui ecosistem (iar modelul a fost extins în toată lumea), Anastase Dragomir, cel care a inventat scaunul ejectabil ce permite catapultarea piloţilor din aparatele de zbor, Petrache Poenaru, cel căruia îi datorăm existenţa stilourilor (Condeiul portăreţ fără sfârşit, alimentându-se însuşi cu cerneală) sau Anghel Saligny, cel care a proiectat în 1895 cel mai lung pod din Europa la acea vreme, podul Feteşti-Cernavodă. Despre alte nume care au construit o reputaţie bună a României poţi citi aici şi aici.

Foto: Lsorin