evrei

Zile tot mai grele pentru minorităţile religioase din Europa

Restricţiile asupra religiei se intensifică la nivel global și afectează toate religiile lumii, arată un recent studiu Pew, realizat pe anul 2016. Și, deși per total, mai multe ţări hărţuiesc creștinii decât musulmanii, în Europa musulmanii alcătuiesc grupul religios cel mai puternic vizat de acţiuni de hărţuire și intimidare.

Restricţiile asupra religiei cresc la nivel global

Recent, Centrul de Cercetare Pew a publicat studiul anual realizat despre restricţiile religioase impuse pe glob, marcând al doilea an consecutiv în care se observă o creștere a restricţiilor impuse atât de guverne, cât și de actori privaţi în cele 198 de ţări incluse în studiu.

Islanda poate deveni prima ţară care interzice circumcizia

Islanda este pe cale să devină prima ţară din Uniunea Europeană în care circumcizia va fi interzisă.

Statul german le plătește compensaţii victimelor de la lași din 1941

Aproximativ 1.000 de supravieţuitori ai persecuţiei naziste din România vor primi compensaţii din partea guvernului german, conform anunţului unei organizaţii ce negociază cu Germania în numele evreilor care au avut de suferit în timpul nazismului.

Musulmanii și antisemitismul, o combinaţie prezentă în Europa

Grupurile de extrema dreaptă rămân cea mai mare ameninţare la adresa evreilor din Germania și nu numai. Elementul de noutate constă în creșterea ostilităţii și din partea musulmanilor refugiaţi.

Crucea, svastica și tricolorul – Oare există creștinism xenofob?

Recenta comemorare a victimelor Holocaustului ne poate trezi o melancolie existenţială. Îmi amintesc strania stare aproape catatonică de la finalul vizitei mele la Centrul Mondial de Cercetare a Holocaustului „Yad Vashem“, din Ierusalim. La ieșire, unii dintre vizitatori coborau în restaurantul de la subsol, alţii... nu mai puteau mânca.

Documente desecretizate: Aliaţii știau despre Holocaust încă din 1942

După 70 de ani, arhivele Holocaustului de la ONU au fost desecretizate, iar elementele care ies la iveală atestă faptul că Aliaţii au făcut prea puţin pentru a salva milioanele de victime condamnate la moarte.

Ce fac musulmanii și evreii de Ziua Îndrăgostiţilor?

14 februarie este ziua în care toată lumea spune „Da” iubirii, tandreţurilor și sprijinirii financiare a florăriilor de pe tot globul. Însă, este și ziua în care unii au ales să spună „#spunenudevalentine”.

Oglinda lui Hitler

A șaptezecea aniversare a încheierii celui mai recent război mondial a intensificat eforturile pentru înţelegerea acestei tragice istorii. Într-o perioadă în care se acumulează noi tensiuni politice, economice și religioase între diferite naţiuni, iar lideri politici mondiali nu ocolesc în discursul lor referiri la o posibilă confruntare, este nevoie să ne gândim serios la propria noastră poziţie – un demers moral pe care nu l-am mai socotit necesar de multe decenii.

Ce importanţă are faptul că fiica lui Trump ţine Sabatul

Când fostul neurochirurg Ben Carson a fost numit secretar al Departamentului de Locuinţe și Dezvoltare Urbană, coreligionarii săi au calificat poziţia lui drept cea mai înaltă funcţie politică pe care a deţinut-o vreodată un adventist în istoria Statelor Unite. Nimic nu s-a menţionat atunci despre faptul că, alţi doi păzitori ai Sabatului se află într-o proximitate și mai mare cu președintele american.

După 7 decenii: Hitler, autor de bestseller în Germania

Anul 2016 poate fi considerat un an al surprizelor din multe puncte de vedere, inclusiv prin prisma noutăţilor editoriale cu substrat politic. Una dintre cele mai controversate cărţi din istoria umanităţii, „Mein Kampf” a lui Adolf Hitler, a devenit cea mai bine vândută carte în Germania, în ciuda faptului că această operă a dictatorului german nu este o simplă carte de lectură, ci o apologie a ideologiei nazismului.

Riscurile unei Românii scoase la vânzare cu bucata

Pe zi ce trece, România nu le mai aparţine românilor. Cu alte cuvinte, riscăm să ajungem străini pe propriile pământuri. Aceasta ar fi o concluzie extremă, dar nu lipsită de valoare de adevăr, dacă se iau în calcul statisticile, și care poate duce la o accentuare a ostilităţii faţă de străinii care ne „invadează” pământurile. „Cine-au îndrăgit străinii…” riscă să rămână una dintre licenţele poetice specifice unei Românii incapabile de a se proteja fără să recurgă la gesturi și discursuri vehemente la adresa celuilalt. În această direcţie, erori interne pot alimenta și mai mult tendinţe xenofobe pe care românii au mai avut ocazia să le etaleze de-a lungul istoriei, atunci când probleme de ordin economic au agravat demersurile politice.