Uneori este suficient să prinzi din întâmplare melodia preferată la radio pentru a te încărca cu energie pozitivă și fericire. Mai mult însă decât un simplu instrument pentru propria plăcere și relaxare, muzica aduce beneficii neașteptate celui care se lasă cuprins de vibraţiile pe care le produce.

Există trei mari motive pentru care oamenii ascultă muzică, potrivit unui studiu publicat în jurnalul Frontiers in Psychology. Cel mai important dintre acestea vizează impactul asupra stării interioare pe care o melodie o poate induce ascultătorului (relaxare, bucurie, optimism). Cel de-al doilea motiv se referă la puterea cu care „muzica ajută oamenii să se gândească la cine sunt, cine ar vrea să devină și cum să își croiască drumul”, scriu autorii. Ultimul motiv, care a avut și cea mai mică importanţă în decizia de a asculta muzică, este legat de felul în care muzica ajută individul să se simtă integrat într-un grup ori să le vorbească celorlalţi despre valorile și personalitatea sa.

Ce se întâmplă în creier atunci când asculţi muzică?

Plăcerea indusă de ascultarea muzicii ia naștere în regiunea cerebrală denumită nucleus accumbes, cu rol important în „circuitul recompensei” prin controlul eliberării de dopamină, au descoperit cercetătorii de la Universitatea McGill din Canada. „Ce face muzica cu adevărat puternică din punct de vedere emoţional e crearea așteptării. Activitatea identificată în nucleus accumbens indică faptul că așteptările sunt atinse sau chiar depășite”, a declarat coordonatoarea studiului, Valorie Salimpoor.

Gusturile muzicale ale unui individ sunt formate prin intermediul conexiunii dintre acest centru cerebral și girul temporal superior. Această regiune din urmă este modelată, de-a lungul vieţii, de genurile de muzică ascultate frecvent. Practic, aici „sunt stocate toate tiparele de muzică pe care le-am ascultat în trecut, care sunt unice în dreptul fiecărui individ”, explică Salimpoor.

Sunetele muzicii acţionează și asupra amigdalei, cu rol în procesarea emoţiilor. De asemenea, ele cresc activitatea din anumite regiuni ale cortexului prefrontal, o zonă a creierului implicată în procesul de luare a deciziilor abstracte, adaugă Salimpoor pentru TIME.

De altfel, muzica activează o serie de alte procese la nivelul creierului, care nu sunt implicate în procesarea sunetului, au observat experţii de la Școala de Medicină a Universităţii Stanford, conform CNN. Ascultarea unei melodii declanșează activitatea la nivelul regiunilor cerebrale cu rol în memorare, atenţie, planificare și mișcare. Explicaţia din spatele fenomenului ar putea fi pusă pe fondul efortului depus în a reţine anumite părţi ale melodiei, în timpul ascultării, susţine autorul cercetării, Daniel Abrams.

Mai mult, experţii au observat că, în ciuda deosebirilor dintre participanţi, aceeași piesă muzicală produce efecte similare asupra anumitor regiuni ale creierelor acestora. „Există o forţă unificatoare produsă prin muzică, pe care nu o obţinem din alte lucruri”, punctează Abrams.

Ce câștigi când asculţi muzică?

Studiile au arătat că muzica poate servi drept „medicament” în cazul anumitor afecţiuni, ajutând semnificativ la îmbunătăţirea stării de sănătate. O singură oră dedicată ascultării muzicii poate contribui la reducerea durerii cronice cu până la 21% și a depresiei cu 25%, potrivit unui studiu publicat în Journal of Advanced Nursing.

Muzica preferată face bine și la inimă. O serie de cercetări au demonstrat că delectarea prin muzică poate micșora tensiunea arterială și nivelul de stres, contribuie la încetinirea ritmului bătăilor inimii, la creșterea fluxului de sânge și la reducerea presiunii sistolice și diastolice. De asemenea, persoanele care au ascultat muzică după ce au fost supuse unei intervenţii chirurgicale pe cord au înregistrat un nivel de anxietate mai scăzut decât ceilalţi pacienţi. De aceea, experţii de la Harvard recomandă zilnic 20 de minute de delectare prin muzică.

Totodată, muzica acţionează precum un supliment care întărește sistemul imunitar, au observat experţii de la Universitatea McGill, în urma analizării a 400 de studii în domeniul neurochimiei muzicii. Asultarea melodiilor crește atât secreţia anticorpului imunoglobina A, care protejează sistemul mucoaselor, cât și a celulelor care distrug microbii și bacteriile care invadează organismul. Mai mult, experţii punctează influenţa benefică a muzicii asupra reducerii nivelului de cortizol, denumit și hormonul stresului.

Alte studii s-au concentrat asupra efectelor muzicii asupra creierului, demonstrând cum contribuie la protejarea și îmbunătăţirea funcţiilor cognitive. De exemplu, ascultarea operelor lui Vivaldi, în special concertul „Primăvara”, a contribuit la creșterea acuităţii mintale, a vigilenţei, atenţiei și memoriei, au observat experţii de la Universitatea Northumbria.

Efectul Mozart

Un popular studiu, care a condus la răspândirea veștii despre „Efectul Mozart”, sugera că ascultarea muzicii clasice, în special cea a cunoscutului compozitor, este asociată cu creșterea IQ-ului în cazul copiilor. Rezultatele experimentului efectuat de Frances Rauscher și colaboratorii săi au arătat că studenţii care au ascultat Sonata pentru două piane a lui Mozart au obţinut rezultatele cele mai bune la testele cognitive la care au fost supuși. Efectul a fost observat după doar 10 minute de audiţie. Cu toate acestea, concluziile nu i-au convins pe experţi de puterea acestui fenomen, însă concepţia că muzica lui Mozart sporește abilităţile creierului s-a răspândit cu o viteză uluitoare.

La șase ani de la experiment, un alt grup de experţi canadieni au reevaluat „efectul Mozart”, folosind de data asta și o operă creată de Franz Schubert. Rezultatele obţinute au confirmat existenţa fenomenului observat în urma studiului efectuat de Rauscher. Același efect, de îmbunătăţire a abilităţilor cognitive, a fost înregistrat și după ce participanţii au ascultat opera compusă de Schubert.

Mai departe, ei au testat și efectele produse asupra creierului în urma ascultării unei povești de ficţiune scrise de Stephen King, comparativ cu cele induse de operele lui Mozart. Concluziile sugereză că plăcerea indusă ascultătorului de stimulii auditorii are o mare putere de influenţă asupra creșterii abilităţilor cognitive. Astfel, cei cărora le-a plăcut mai mult opera lui Mozart s-au descurcat mai bine la testele efectuate după audiţia operei compozitorului, decât după ascultarea poveștii. Cei care au apreciat, în schimb, povestea, au obţinut rezultate mai bune după ascultarea acesteia, comparativ cu ascultarea operei lui Mozart.

Muzica și învăţatul

Influenţa muzicii asupra ascultătorului nu este întotdeauna pozitivă, au arătat studiile. În vreme ce melodiile vesele, care transmit sentimente pozitive individului, pot aduce beneficii asupra sănătăţii cardiovasculare, similare celor produse în cazul râsului, cântecele care provoacă anxietate și stres dăunează grav inimii, avertizează experţii de la Centrul Medical al Universităţii din Maryland.

De asemenea, muzica pe fundal în timpul învăţatului ar putea dăuna performanţei. Experţii de la Institutul de Tehnologie din New Jersey au observat că muzica a diminuat productivitatea de scriere din cauza versurilor care distrag atenţia participanţilor de la sarcină.

De asemenea, cercetătorii de la University of Wales Institute au descoperit că voluntarii care au ascultat muzică în timp ce memorau o listă de litere au obţinut rezultate slabe la această sarcină, scrie CNN. Fenomenul ar putea fi cauzat atât pe fondul ascultării versurilor melodiei, cât și din cauza variaţiei notelor muzicale.

Cu toate acestea, un studiu publicat în Journal of Consumer Research, a descoperit că sunetul de fundal în timpul efectuării unei sarcini creative poate crește productivitatea și gradul de inovaţie al individului. Secretul constă în reglarea optimă a intensităţii sonore, evaluată la 70 de decibeli. De asemenea, experţii britanici au observat că melodiile cu 50-80 de bătăi pe minut au crescut punctajul participanţilor la testele de matematică cu 12%.

Pericolul din muzică

O analiză publicată în jurnalul Pediatrics sublinia impactul periculos al muzicii, versurilor și al videoclipurilor muzicale asupra tinerilor și copiilor. Datele colectate arată cât de puternic integrată este muzica în viaţa adolescenţilor. Un sondaj american puncta că adolescenţii de 14-16 ani ascultă până la 40 de ore de muzică pe săptămână, iar un alt studiu arăta că micuţii de 8-10 ani ascultă în fiecare zi o oră de muzică.

Experţii avertizează că, odată cu trecerea timpului, versurile melodiilor au devenit din ce în ce mai explicite, abordând teme precum sexul, violenţa, suicidul, crima, promiscuitatea, consumul de droguri, dar și homofobia, rasismul sau ura faţă de femei. Cele mai periculoase genuri muzicale identificate au fost rap, heavy metal, rock sau reggaeton. Mai mult, părinţii au tot mai puţin acces la materialul muzical ascultat de copiii lor, atât din cauza utilizării căștilor audio, cât și pe fondul descărcării necontrolate a melodiilor de pe internet.

Expunerea la piese muzicale ce transmit mesaje periculoase a fost asociată cu adoptarea unor comportamente riscante. În acest sens, autorii oferă ca exemplu studii care au demonstrat corelaţia dintre consumul de droguri sau alcool și muzica rave, ori cea dintre anumite genuri de rock și riscul de suicid.

De altfel, cercetătorii de la Universitatea din Melbourne au descoperit că tinerii cu un mare risc de dezvoltare a depresiei au tendinţa de a asculta frecvent și repetititv piese heavy metal. „Fac acest lucru pentru a se izola sau a evada din realitate. Dacă acest comportament continuă o perioadă de timp, ar putea indica faptul că tânărul suferă de depresie sau anxietate sau, mai rău, ar putea sugera tendinţe suicidale”, a declarat unul dintre autori, dr. Kartina McFerran.
Judecând din prisma corpului vast de cercetări care au analizat efectele muzicii asupra întregii fiinţe umane, reiese importanţa înţelegerii modului în care acești stimuli sonori ne influenţează, a alegerilor muzicale pe care le facem și ale cultivării gustului pentru muzică. Aceste elemente ne pot ajuta să ne dăm seama dacă muzica pe care o ascultăm devine prieten sau dușman.