Un mall abandonat, casă pentru 1.000 de refugiaţi sirieni (video)

572

Sirieni ale căror case și vieţi au fost distruse de război au reușit să găsească refugiu într-un mall abandonat din Tripoli (Liban). Fără serviciu și bani, e singurul loc unde își permit să plătească chirie.

Proprietarul mall-ului a falimentat înainte să finalizeze construcţia. A găsit însă o oportunitate de profit din închirierea spaţiilor pentru magazine familiilor de refugiaţi care se instalaseră acolo imediat după izbucnirea războiului la ei în ţară.

Oricât de incredibil ar părea, oamenii aceștia plătesc între 100-250 de dolari pe lună ca să locuiască în niște spaţii nefinisate și, evident, fără dependinţe, dar pe care și le-au dotat ei singuri cu diverse accesorii, între care și antene parabolice.

La parter sunt „apartamentele” low-cost. Cu cât urci, cu atât cresc și preţurile. „Este greu, dar nu putem găsi alt loc mai bun. Nu ne putem permite să închiriem un apartament adevărat”, a declarat unul dintre refugiaţi, care locuieşte în mall de aproape 3 ani.

Sirienii care locuiesc acolo se străduiesc să își facă viaţa cât mai ușoară, însă cu greu reușesc. „Cel mai greu lucru din a trăi aici este comunicarea cu oamenii, pentru că majoritatea urăsc sirienii”, spune o adolescentă de 15 ani care merge în fiecare zi la şcoală, în Tripoli, cu taxiul.

Turnul lui David

Drama lipsei unei locuinţe adecvate o împărtășesc milioane de alţi oameni din lume. Turnul lui David trebuia să fie un complex de birouri și apartamente, al treilea cel mai înalt zgârie-nori din Caracas (Venezuela). Însă în 1994, criza bancară și moartea proprietarului au aruncat proiectul în derivă. Construcţia a fost oprită, iar centrul abandonat. Azi este casa ilegală a peste 2.500 de săraci. Cea mai înaltă mahala din lume.

Situaţia sirienilor amintește de Torre de David, însă drama războiului este ceea ce o face să fie și mai dureroasă și, într-un fel, unică.

Indiferenţa care răspândește războiul

Războiul din Siria, care a intrat în al patrulea an, a fost atât de prost gestionat, încât numeroși analiști spun că ar fi de vină pentru contagierea Irakului, aflat acum la un pas de implozie.

Fostul emisar internaţional al ONU și al Ligii Arabe pentru Siria, Lakhdar Brahimi, aprecia că inerţia comunităţii internaţionale în gestionarea conflictului din Siria este motivul pentru care activităţile extremiste s-au putut intensifica în Irak.

„Este o regulă bine cunoscută”, a spus Brahimi pentru AFP. „Un conflict de genul celui din Siria nu poate rămâne în frontierele unei singure ţări. Din nefericire, problemele din Siria au fost neglijate, nu au fost găsite soluţii. Iată rezultatul.”

Irakul se prăbușește sub insurecţia unor teroriști mai brutali decât al-Qaeda: SIIL (Gruparea Stat Islamic în Irak şi Levant). Miniștri irakieni au recunoscut că situaţia din ţară este catastrofală, confirmând indirect că, la zece ani de la invazia americană, ţara este mai vulnerabilă și mai afectată de violenţă ca niciodată. Deși președintele SUA a afirmat că ia în calcul „toate opţiunile” de răspuns în faţa violenţelor, de la Casa Albă, mesajul pentru irakieni este acela de a-și gestiona problemele intern.

Lipsa intervenţiei militare străine a dus însă la o escaladare a nevoii unei intervenţii caritabile străine. Un raport elaborat de ONU în urmă cu un an estima că 40% dintre sirieni au nevoie de sistenţă externă.

Criză umanitară istorică

În Liban locuiesc astăzi peste 1 milion de refugiaţi sirieni, potrivit Înaltului Comisariat al ONU pentru refugiaţi (UNHCR). Numărul lor echivalează în prezent un sfert din populaţia libaneză, situaţie care alimentează numeroase tensiuni între refugiaţi și localnici. Paradoxul este că gruparea libaneză Hezbollah are un rol-cheie în sprijinirea „din teren” a războiului sirian. În Liban însă, oficialii de la Beirut au solicitat asistenţă internaţională, fiindcă structurile libaneze de intervenţie sunt supralicitate.

Tensiunile vor persista câtă vreme războiul civil din Siria continuă să fie întreţinut diplomatic de Rusia, China și Iran, care susţin regimul de la Damasc.

Pe de altă parte, deși au primit arme și bani de la statele arabe din Golf și reprezintă în prezent cea mai importantă forţă anti-Assad, rebelii sirieni nu au suficientă forţă pentru a răsturna regimul. Ceea ce menţine Siria într-o continuă frământare și perpetuează una dintre cele mai mari crize umanitare din istoria Organizaţiei Naţiunilor Unite.

Alina Kartman
Cu peste 9 ani de experiență în presa online din România, Alina Kartman face parte din echipa permanentă de redactori ST.