În ultima săptămână din luna iunie, peste 2.000 de decese s-au înregistrat zilnic în America Latină și Caraibe, cifra reprezentând jumătate din decesele la nivel global. Regiunea a devenit epicentrul pandemiei, iar specialiștii se tem că această criză sanitară ar putea rostogoli efecte sociale și economice greu de gestionat în viitor.

America Latină, care găzduiește 8% din populaţia lumii, este noul epicentru al pandemiei de COVID-19. Primul caz confirmat în America de Sud a fost identificat în Brazilia, la 26 februarie, iar de atunci s-au înregistrat circa 3 milioane de infectări, iar bilanţul deceselor a depășit 150.000, potrivit Centrului European pentru Controlul și Prevenirea Bolilor.

Deși e vorba de un număr mai mic de cazuri decât cele înregistrate în Europa sau în SUA, se crede că infectările și decesele sunt subraportate, iar vârful epidemiei nu a fost încă atins. În multe zone din America Latină, COVID-19 se răspândește „exponenţial”, după cum a avertizat dr. Carissa Etienne, șefa Organizaţiei de Sănătate Panamericane. De fapt, potrivit prognozelor cercetătorilor de la Universitatea din Washington, bilanţul deceselor ar putea crește de aproape 4 ori, ajungând la 440.000 până în octombrie.

Studiu de caz: Brazilia

Brazilia se confruntă deja cu aproximativ 1,9 milioane de infectări și cu 73.000 de decese (al doilea cel mai mare număr de decese din lume, după Statele Unite). De fapt, în Brazilia, Mexic și Peru, numărul deceselor s-a dublat la fiecare 3 săptămâni.

„Brazilia trebuie să urmeze iniţiativa Wuhanului, precum și pe cea a Italiei, Spaniei și New York-ului, aplicând măsurile necesare pentru a dobândi controlul asupra unei epidemii în mișcare rapidă”, declara în luna mai dr. Cristopher Murray, directorul IHME.

În prezent însă, Brazilia se confruntă cu o situaţie sumbră, scrie The Guardian, subliniind faptul că președintele Bolsonaro a subminat eforturile de izolare și distanţare socială și a demis doi miniștri ai sănătăţii, cu care a avut divergenţe legate de modul corect de gestionare a pandemiei. Luna trecută, guvernul brazilian a difuzat bilanţuri trunchiate ale deceselor și cazurilor confirmate de COVID-19, înainte ca un judecător al Curţii Supreme să ordone publicarea integrală a statisticilor despre pandemie.

Brazilia nu trece încă prin al doilea val de infectări, dar ceea ce trăiește acum este experienţa unui „tsunami”, spune Natália Pasternak, președintă la Instituto Questão de Ciência.

„Am văzut oameni care ajung la spital cu membri ai familiei deja morţi pe scaunul de pasageri, oameni testaţi de coronavirus pe trotuare, deoarece spitalele sunt pline”, spune Alberto Beltrame, secretar de stat în Ministerul Sănătăţii, care a vizitat morga din capitala unuia dintre statele subdezvoltate ale Braziliei, Pará, declarând că imaginile văzute acolo par decupate dintr-o scenă de război. În Pará, COVID-19 a provocat 50 de decese la 100.000 de locuitori, mai mult decât dublul mediei naţionale.

De fapt, motivele pentru care Brazilia a devenit o gazdă perfectă pentru noul coronavirus sunt multiple și complexe. Guvernul nu a emis reguli de distanţare socială la nivel naţional, dar, și dacă ar fi făcut-o, acestea ar fi fost greu de aplicat într-o ţară cu 210 milioane de locuitori și cu state care au o suprafaţă mai mare decât cea a Franţei. De asemenea, sărăcia și aglomeraţia din favelele orașelor braziliene au făcut ca distanţarea și carantina să fie practic imposibile, mai ales că guvernul nu poate sprijini eficient categoriile sărace, a căror supravieţuire depinde de munca zilnică. De asemenea, corupţia la toate nivelurile a împiedicat distribuirea ajutoarelor acolo unde este cea mai mare nevoie de ele.

Alte focare în regiune

Brazilia nu este singura ţară din America Latină puternic afectată de pandemie. Alte ţări din regiune, printre care Mexicul, Chile și Peru, se confruntă cu focare în creștere.

Mexicul are cel de-al doilea număr de infectări din regiune (peste 300.000), iar la nivel mondial se plasează pe locul 4 la numărul de decese (peste 35.000), devansând Italia, care a înregistrat până acum circa 34.000 de decese. Chiar și așa, se estimează că numărul cazurilor de COVID-19 este mult mai mare.

În Chile, unde numărul cazurilor de COVID-19 a trecut de 300.000, un sondaj de opinie arată că procentul celor care nu-l mai susţin pe președintele Sebastián Piñera a crescut la 77%, cu 9 procente mai mult decât luna precedentă. Scăderea cotei de încredere are legătură cu modul în care a fost gestionată pandemia, explică Cristián Valdivieso, directorul companiei Criteria Research. Mai multe proteste au izbucnit în Santiago, pe fondul crizei economice și sociale generate de COVID-19, poliţia intervenind în forţă, cu tancuri și gaze lacrimogene.

Deși a fost lăudat iniţial pentru modul în care a aplicat măsurile de blocare, Peru a ajuns deja la mai mult de 330.000 de infectări și la peste 12.000 de decese. Numărul infectărilor este în creștere și în Argentina și în Bolivia.

Oficial, Venezuela gestionează foarte bine criza sanitară, cu doar 57 de morţi și 6.273 de persoane infectate. Mai multe rapoarte sugerează însă o creștere a numărului de cazuri în vestul statului Zulia, iar Jean Pablo Guanipa, un politician din opoziţie, susţine că aici au murit cel puţin 6 medici și o asistentă medicală, iar spitalul din Macaraibo ar fi în colaps.

Pandemia ar putea avea un impact economico-social major în America Latină. Potrivit prognozelor Băncii Mondiale, America Latină și Caraibele ar urma să înregistreze o contracţie economică de 7,2% din PIB în acest an. Anterior pandemiei, se estima o creștere economică a regiunii cu 1,8% în 2020.

Adâncirea sărăciei ar putea precipita tulburările sociale

După ce aproximativ 72 de milioane de latinoamericani au reușit să treacă dincolo de pragul de sărăcie în perioada 2003-2013, se estimează că 52 de milioane se află în risc de recădere în sărăcie, spune cercetătorul Eduardo Ortiz-Juarez, de la King’s College London. „Vorbim despre un șoc fără precedent”, punctează Ortiz-Juarez, care studiază impactul COVID-19 asupra sărăciei globale, numind Mexicul, Columbia, Peru și Guatemala printre ţările care ar putea fi afectate în mod deosebit de criza economică. Multe ţări latinoamericane au fost măturate de proteste anul trecut, iar în 2020 aceste „izbucniri sociale” au continuat, variind în funcţie de severitatea pandemiei și de reacţiile autorităţilor, spune cercetătorul. Valul de proteste din 2019, care a ajuns chiar și în Chile, ţară cu o creștere economică constantă, a fost alimentat de lipsa serviciilor de calitate, de nivelul scăzut al educaţiei și asistenţei medicale și de un nivel de trai care stagnează.

America Latină se confruntă cu „cea mai gravă criză din ultimii 20 de ani”, a declarat Carlos Felipe Jaramillo, vicepreşedinte al Băncii Mondiale pentru America de Sud.

Potrivit Băncii Mondiale, peste 50 de milioane de latinoamericani își vor vedea venitul prăbușindu-se sub 5,5 dolari pe zi, iar scenariile pot deveni chiar mai sumbre, punctează Jaramillo. În 2019, economiile ţărilor latinoamericane au înregistrat cele mai scăzute creșteri la nivel global, creșterea medie pe cap de locuitor fiind de 0,5% pe an în ultimii 10 ani.

Există temeri că accentuarea sărăciei ar putea conduce la escaladarea violenţei în Brazilia, de exemplu, unde au avut loc 40.000 de crime doar anul trecut. Potrivit Fondului Monetar Internaţional, economia Braziliei s-ar putea contracta cu 9,1% în acest an. Un scenariu favorabil apariţiei „convulsiilor sociale”, subliniază medicul Drauzio Varella, care a lucrat câteva decenii în sistemul penitenciar din această ţară latinoamericană și care crede că amplificarea sărăciei va duce la escaladarea violenţei din centrele urbane.

Pentru o mai bună gestionare a situaţiei, este necesar ca ţările latinoamericane să promoveze antreprenoriatul și inovarea, rezolvând astfel problema productivităţii scăzute, afirmă Jaramillo. Oficialul Băncii Mondiale trasează trei priorităţi pe care guvernele din regiune ar trebui să se concentreze în următoarea perioadă: îmbunătăţirea accesului la serviciile de internet în bandă largă, modernizarea sănătăţii și educaţiei prin acces la servicii și resurse digitale și dezvoltarea afacerilor dinamice.

Totuși, obiectivul cel mai urgent al liderilor din regiune a fost acela de a păstra cât mai multe locuri de muncă și de a naviga prin criză fără tulburări sociale majore.

Specialiștii au vorbit în ultima vreme despre măsuri economice neobișnuite în istoria modernă: de la ridicarea oricăror restricţii de deficit bugetar la adoptarea unor scheme de venit universal – un sprijin acordat de guvern fără condiţii –, care să asigure un trai decent fiecărui cetăţean.

Jaramillo crede că această reformă socială, care părea utopică în trecut, ar putea reprezenta o parte a unei soluţii frenetic căutate, dar guvernele au, deocamdată, o altă prioritate în vizor: „Văd dezbateri care se desfășoară pe tot globul despre lucruri fantastice de făcut atunci când se va încheia criza, […] dar în timp ce criza se derulează, cred că este important să te asiguri că pacientul va supravieţui.”

Carmen Lăiu este redactor Semnele timpului și ST Network.