Restricţiile asupra religiei se intensifică la nivel global și afectează toate religiile lumii, arată un recent studiu Pew, realizat pe anul 2016. Și, deși per total, mai multe ţări hărţuiesc creștinii decât musulmanii, în Europa musulmanii alcătuiesc grupul religios cel mai puternic vizat de acţiuni de hărţuire și intimidare.

Scorul pentru cele 45 de ţări europene studiate este puţin sub media globală, dar mai ridicat decât scorul înregistrat în Americi sau în Africa Subsahariană. Acţiunile de intimidare și hărţuire a minorităţilor religioase de către actori guvernamentali s-au înmulţit, de la 38 de ţări, în 2015, la 42 de ţări, în 2016. Pe de altă parte, Europa înregistrează al doilea cel mai mare scor în rândul ostilităţilor sociale, cu tensiuni religioase în încă 7 ţări faţă de cele înregistrate deja în 2015.

Raportul menţionează o activitate amplificată a grupurilor organizate private care încearcă să impună opiniei publice propria perspectivă asupra religiei, în mod special asupra islamului. Avem exemple în mai multe ţări de marșuri organizate de grupări naţionaliste care au militat împotriva „islamizării” ţării respective.

Mai mulţi musulmani europeni mărturisesc astăzi că lucrurile s-au schimbat și că trendurile globale nu au evitat nicio ţară. Ei se referă la valul populist-naţionalist care pune la încercare democraţia la nivel global și care este motivul principal pentru creșterea restricţiilor religioase peste tot în lume, apreciază și autorii studiului.

Un alt motiv care stă la baza înrăutăţirii situaţiei este sosirea unui număr mare de imigranţi, majoritatea musulmani, în statele europene, în ultimii ani, problemă care încă generează importante șocuri politice în Europa și în prezent. Într-un studiu realizat tot de Centrul de Cercetare Pew anul acesta jumătate dintre creștinii de pe continent, practicanţi și nepracticanţi, au declarat că islamul nu este compatibil cu valorile europene.

„Duse sunt zilele de altădată. Dacă se vede clar că ești musulman când mergi pe stradă, de exemplu dacă ești o femeie cu capul acoperit, oamenii te privesc altfel acum. Încă nu am întâlnit pe nimeni care să spună că nu observă nicio diferenţă”, spune Carla Amina Baghajati, administrato,ra unei școli de musulmani din Viena.

Europenizarea islamului

Iniţiativele legislative menite să europenizeze islamul sunt în plină vervă în mai multe ţări europene. Recent, Olanda a intrat în rândul ţărilor care interzic purtarea vălului islamic în clădirile publice, în școli, birouri guvernamentale și spitale. Nerespectarea noii legi se poate solda cu amenzi de 400 de euro. Belgia, Franţa, Danemarca şi Spania au legislaţii asemănătoare, dar lucrurile nu se opresc aici.

În 2016, tocmai anul analizat în raportul Pew, trei orașe din Franţa le-au interzis musulmancelor să poarte burkini, adică costumul de baie care îmbracă tot corpul, în afară de faţă, pe motiv că ar „indica în mod ostentativ afilierea la islam, în timp ce Franţa și alte locuri cu semnificaţie religioasă sunt ţinta atacurilor teroriste, și riscă să deranjeze ordinea publică”. Aceasta, deși purtarea unui burkini este cam singura modalitate în care femeile musulmane se pot bucura de mare, de cele mai multe ori împreună cu copiii lor.

Danemarca vine cu idei și mai radicale. Guvernul danez este pregătit să introducă legi noi care să regularizeze viaţa socială și de familie în 25 de enclave islamice unde trăiesc familii cu venituri mici, așa numite „ghettouri de musulmani” în noua legislaţie. Unele măsuri sunt punitive și le-ar permite judecătorilor să dubleze pedepsele pentru anumite delicte comise în cartierele clasificate drept ghettouri. Alte idei prevăd ca, începând cu vârsta de 1 an, „copiii de ghettou” să fie separaţi de familie pentru cel puţin 25 de ore pe săptămână, exceptând orele de somn, pentru „instrucţie obligatorie în valorile daneze”, care ar include tradiţiile de Crăciun și de Paște. În prezent, propunerile care au venit din partea partidelor sunt dezbătute în Parlament, pentru a se decide asupra unui proiect legislativ final, care să fie votat și adoptat cât mai curând.

Populiștii, „apărători ai creștinismului”

Valorile și tradiţiile creștine trebuie apărate și de evrei, se aude în mai multe ţări din Europa de Est, deși, după Holocaust și comunism, aproape că nici nu au mai rămas evrei care ar putea suscita în vreun fel un discurs antisemit. Polonia și Ungaria, ţările care s-au opus cel mai vehement cererilor lansate de ţările eurpene vestice, de a contribui la rezolvarea crizei imigranţilor prin acceptarea unui număr mic de imigranţi, sunt și cele unde se răspândește o retorică populistă antisemită.

În luna februarie, Polonia a promulgat un amendament pentru incriminarea celor care susţin că polonezii au fost implicaţi în Holocaust, lucru care a stârnit revolta istoricilor. Ba chiar, după ce a fost aspru criticată la nivel internaţional, de state precum SUA și Israel, mass-media poloneză a început să scrie că Polonia este atacată de evrei. În final, în luna iunie, guvernul polonez a spus că va scoate amendamentul respectiv din lege.

În Ungaria, premierul Viktor Orban a dus o adevărată campanie de defăimare a omului de afaceri George Soros, care s-a născut într-o familie de evrei din Budapesta și pe care l-a acuzat drept „inamic al statului” pentru finanţarea mai multor ONG-uri care promovează principiile democratice peste tot în lume, inclusiv în Ungaria. Ba, mai mult, luna trecută guvernul ungar a votat o serie de legi sub numele oficial „Stop Soros”, care incriminează indivizii și grupurile care le oferă sprijin imigranţilor ilegali care cer azil în ţară. Legislaţia restricţionează astfel abilitatea ONG-urilor specializate de a acţiona în aceste cazuri. Totodată, parlamentul a votat un amendament la Constituţie care prevede că „nicio populaţie străină” nu se poate stabili în Ungaria, un afront direct la cotele de primire a imigranţilor stabilite la Bruxelles.

„Auzim lucruri pe care nu le-am mai auzit de secolul trecut, cum ar fi că nu există niciun loc pentru noi aici”, se plâng rabinii din aceste ţări.