Studiu: Mersul la biserică poate crește speranţa de viaţă cu 4 ani

810

Persoanele care au o apartenenţă religioasă trăiesc cu aproape patru ani mai mult decât cei neafiliaţi religios, se arată într-un nou studiu al cercetătorilor de la Universitatea de Stat din Ohio, Statele Unite, publicat în jurnalul Psihologia Socială și Știinţa Personalităţii.

Oamenii de știinţă au analizat peste 1.000 de necrologuri din statul Ohio, iar factorii care au fost luaţi în considerare au fost sexul biologic și starea civilă, factori ce au efecte puternice asupra duratei de viaţă.

„Afilierea religioasă a avut aproape același efect asupra longevităţii ca și sexul biologic, ceea ce înseamnă câţiva ani de viaţă în plus”, a declarat Laura Wallace, autorul principal al studiului și doctor în psihologie în cadrul Universităţii din Ohio.

Cercetătorii au descoperit că un motiv care stă la baza creșterii longevităţii este apartenenţa celor afiliaţi religios la diferite grupuri de voluntariat și la diferite organizaţii sociale.

În susţinerea cercetătorilor din Ohio vine și concluzia unui alt studiu, realizat de oameni de știinţă de la Școala de Sănătate Publică Emory Rollins și publicat în prestigiosul jurnal PLOS ONE. Studiul leagă participarea oamenilor la servicii religioase de îmbunătăţirea sănătăţii și scăderea riscului de deces.

Cercetătorii au realizat o analiză empirică asupra datelor colectate în perioada 2004-2014 în cadrul Studiului de Sănătate și Pensionare efectuat de Universitatea din Michigan (HRS). Acel studiu vizase factorii sociali și economici, inclusiv factorii religioși cu rol determinant în rata mortalităţii la adulţii de vârstă mijlocie și la cei de vârsta a treia.

Cercetătorii au descoperit că persoanele care participă la servicii religioase o dată pe săptămână sau mai des au un risc mai redus de deces. Chiar și cei care au participat mai rar au avut acest risc mai scăzut, comparativ cu cei care nu au participat deloc. Confesiunile din care făceau parte cei analizaţi nu au avut niciun rol în estimarea privind longevitatea.

Speranţa mai mare de viaţă poate fi pusă pe seama regulilor alimentare adoptate, a comportamentelor pozitive în privinţa sănătăţii ale celor care participă frecvent la servicii de închinare. De exemplu, cei a căror prezenţă la biserică era mai mare erau mai puţin predispuși să fumeze sau să consume alcool faţă de cei care nu au participat niciodată și care aveau mai multe șanse să dezvolte anumite afecţiuni din cauza unui stil de viaţă nesănătos. Cei care participau regulat la serviciile religioase se bucurau de asemenea de beneficii sociale precum simţământul apartenenţei sau simţământul scopului, al sensului, derivat din implicarea în diverse organizaţii sociale sau de voluntariat.

Rezultatele au arătat că efectul protector al afilierii religioase a fost comparabil cu efectele veniturilor materiale crescute sau cu un nivel ridicat al bogăţiei, factori economici care au fost de asemenea măsuraţi în HRS.

Știinţa a dovedit și că practicile religioase sunt într-o strânsă legătură cu calitatea somnului. Acesta este subiectul unui nou studiu realizat de cercetătorul Christopher Ellison și colaboratorii săi de la Universitatea din Texas, Departamentul de Sociologie din San Antonio (UTSA) și publicat în Jurnalul Fundaţiei Naţionale pentru Somn.

Cercetătorii au analizat mai multe studii ample privind implicarea religioasă și rezultatele privitoare la somn. În analiză au fost incluse persoane de vârste și religii diferite. Oamenii de știinţă au urmărit evoluţia mai multor aspecte ale spiritualităţii, inclusiv ale participării la serviciile religioase, importanţa acordată religiei, dar și frecvenţa rugăciunii.

După examinarea acestor studii, cercetătorii au concluzionat că persoanele care au niveluri mai ridicate de implicare religioasă tind să aibă un scor mai ridicat în privinţa calităţii somnului comparativ cu cei mai puţin sau deloc religioși. De asemenea, implicarea în viaţa religioasă aduce cu sine beneficii ale sănătăţii mintale, prin reducerea stresului, prin promovarea implicării în activităţi sociale, dar și prin activităţile de sprijin acordate membrilor bisericii. Prin promovarea unui stil de viaţă sănătos, atât afilierea religioasă, cât și implicarea în viaţa bisericii oferă resurse psihologice, cum ar fi speranţa și optimismul și niveluri scăzute de depresie și anxietate.

„Această cercetare ne permite să înţelegem mai bine modul în care religia și spiritualitatea afectează sănătatea unei persoane, dar și calitatea vieţii”, a explicat Ellison.

În calitate de coautor al unui alt studiu, Ellison a analizat gradul de implicare religioasă (participarea religioasă, rugăciunea și relaţia cu Dumnezeu) și efectele asupra somnului (calitatea somnului, durata somnului, necesitatea utilizării medicamentelor de somn). În cadrul studiului, cercetătorii au folosit datele colectate de la membrii activi ai Bisericii Presbiteriene din Statele Unite, între anii 2005 și 2007.

Datele au arătat că prezenţa la serviciile de închinare ale bisericii și frecvenţa rugăciunii au fost asociate cu un somn liniștit, iar subiecţii nu au avut nevoie de medicamente pentru inducerea somnului. Ellison și colaboratorii săi au concluzionat că religia diminuează stresul, contribuie la reducerea abuzului de substanţe interzise și are un aport de confort psihic, toate cu efecte pozitive asupra calităţii somnului.