Sfârșitul lumii, pe harta convingerilor care ne înspăimântă
Un bun sondaj de opinie nu caută să afle dacă oamenii cred sau nu că va exista un sfârșit al lumii. Mai degrabă, verifică ce cred oamenii despre când și cum va veni sfârșitul. Iar lucrurile nu stau așa întâmplător.
Bunătatea adevărată a unui samaritean
A fi un bun samaritean nu înseamnă doar să faci bine – este un mod de a trăi, la care Iisus ne cheamă pe fiecare...
Liber să-L urmez pe Iisus
Repetiţia de cor începuse de doar cinci minute, dar deja eram nerăbdător. Folosindu-mă de un pretext, am ieșit tiptil, cu gândul la locul unde, cu un săptămână înainte, ascunsesem o bucată strâmbă de fier beton. Era exact ce-mi trebuia pentru a forţa broasca ușii fără clanţă, lăsată intenţionat așa pentru ca nimeni să nu poată...
Goana după semne și minuni
În studenţie am aflat o butadă care, dincolo de umorul ei, te punea pe gânduri: un om începe să audă „o voce interioară“ care-l sfătuiește insistent să vândă casa, să plece cu banii la București și să-i joace pe toţi la ruletă, pe 13 negru. Omul se conformează fără crâcnire, pentru că era o voce...
Cum s-a separat știinţa de teologie: consideraţiile unui teolog
Ceea ce scolasticii foloseau drept combustibil pentru dezbateri a devenit astăzi punctul de bifurcaţie între religia biblică și știinţa practicată în prezent. În această dilemă, care să fie poziţia credinciosului?
Speranţa care se naște din compasiune și înviere
M-am născut și am crescut într-o familie creștină adventistă de ziua a șaptea, așa că Iisus era un nume de-al casei. Deși mi-a luat o viaţă întreagă să descopăr persoana din spatele numelui, trăsăturile de bază ale portretului lui Iisus mi s-au conturat încă din copilărie, în familia mea și în biserică.
A înviat cu adevărat Iisus?
Niciun istoric serios nu se îndoiește de faptul că Iisus a trăit în primul secol în Palestina și a murit crucificat. Controversele încep când este luată în discuţie învierea.
Iisus, speranţa înnoirii noastre
Persoana lui Iisus Hristos a preocupat multe minţi de-a lungul istoriei. Indiferent dacă a trezit un spirit de admiraţie sau, uimitor, de repulsie, Iisus rămâne un chip imposibil de neglijat.
Iisus, cel care m-a iubit întâi
M-am născut, am copilărit și m-am maturizat într-o matrice predominant creștină. Părinţii m-au introdus în lumea religioasă, iar profesorii din școlile adventiste au continuat această misiune a ghidării. Pe acest drum mi-am întâlnit și majoritatea prietenilor; eram, fără să știm încă, produsul unei cosmoviziuni în jurul căreia gravitam.
Ce a realizat Iisus prin Crucea Sa?
Răspunsul privind sensul Crucii depinde de modul în care înţelegem problema păcatului.
Contemporan cu Săptămâna Patimilor
Cu proaspăta amintire a ceea ce s-a întâmplat în decembrie, când doar I-a zâmbit Pruncului inofensiv din iesle, şi preocupat mai degrabă de cumpărături şi daruri, un pelerin generic găseşte incomodă ipostaza unui Christos răstignit. Amintirea morţii Mântuitorului este mai greu de trecut cu vederea...
Iisus, exemplul suprem de empatie
În general, suntem înconjuraţi de oameni apropiaţi, fie de familie, fie de prieteni sau de colegi. Ne clădim un microcosmos în care punctul central suntem noi, alături de toate relaţiile pe care alegem să le întreţinem. Dar în ziua aceea mi-a fost reamintit faptul că fiecare are microcosmosul lui.
Scântei în întuneric: o lectură neașteptată despre suferinţă
„Omul se naște ca să sufere, după cum scânteia se naște ca să zboare." (Iov 5:7)
Oboseala morală. De ce renunţăm să facem ceea ce e bine?
Psihologii o numesc „neajutorare învăţată”. Românii îi spun „atâta s-a putut”. Ambele expresii descriu același fenomen: oboseala de a mai crede că efortul tău contează.
Harul Lui este de ajuns
Opt ani din cei peste 40 de ani ai mei i-am petrecut la mii de kilometri distanţă, în Statele Unite ale Americii. Când am plecat de acasă, tatăl meu era pilonul vieţii mele, iar acum se afla întins aici, rece, nemișcat și atât de departe. Împreună cu el erau îngropate și visurile sale de a...
Imperativele absenţei
Contrar impresiei iniţiale, nu vegherea este tema principală a grupului de parabole ale „absenţei şi aşteptării”. Primordială este absenţa. Pentru că în aceste parabole absenţa naşte conţinut, îmbogăţeşte povestea în loc să o sărăcească. Absenţa nu este lipsa, golul, inexistenţa, ci elementul capabil să catalizeze.
Preţul libertăţii: de ce ne lasă Dumnezeu să alegem
Libertatea de alegere este un dar. În același timp, ea explică și o mare parte din haosul care există în lume. Întrebarea este: ce face Dumnezeu în această privinţă?
Raiul nu va fi plictisitor
Ce-ar fi să dăm la o parte imaginea norișorului pe care (se crede că) vom pluti în raiul lui Dumnezeu și să descoperim eternitatea, cu toate lucrurile palpitante și pline de sens pe care El le-a pregătit pentru noi?
Al doilea motiv să ierţi: „Dreptatea” pe care n-o lași să moară nu te lasă să trăiești
În urma câtorva sondaje (1988, 1991, 2009), Organizaţia Gallup a scos la iveală o veste bună și una rea. Vestea bună e că 94% din populaţie crede că este foarte important să ierţi. Vestea cea rea este că 85% recunosc că, prin puterile lor, nu sunt pregătiţi s-o facă.
Drumul către cer trece pe la aproapele
Un om se cobora din Ierusalim la Ierihon. A căzut între nişte tâlhari, care l-au dezbrăcat, l-au jefuit de tot, l-au bătut zdravăn, au plecat şi l-au lăsat aproape mort. Din întâmplare, se cobora pe acelaşi drum un preot; şi, când a văzut pe omul acesta, a trecut înainte pe alături. Un levit trecea şi...
Cum să descopăr voia lui Dumnezeu pentru viaţa mea
Pe măsură ce înaintăm în viaţă, facem tot felul de alegeri: Ce facultate voi urma și ce specializare voi alege? După absolvire, unde voi lucra – voi fi liber profesionist sau voi intra într-o companie? Unde voi locui? Cum voi cheltui banii câștigaţi? Dacă mă voi căsători, vom avea copii sau nu? Și dacă da,...
