Lupta pentru viaţă continuă și după învingerea cancerului

471

Tot mai mulţi oameni se luptă cu cancerul și reușesc să supravieţuiască. Însă, deși ar fi de așteptat ca victoria împotriva bolii să îi facă fericiţi, o mare parte dintre supravieţuitori se confruntă cu sentimente de depresie, furie sau epuizare, chiar și la mult timp de la terminarea tratamentului.

Unul dintre cele mai des întâlnite efecte colaterale ale supravieţuirii după cancer este scăderea tonusului moral, sau chiar depresia. Potrivit unor cercetări recente, procentul celor care trec prin depresie după cancer pornește de la 25% și poate ajunge la 40% dintre foștii bolnavi.

Psihologul Dr France Goodheart și jurnalista Lucy Atkins, care au scris împreună o carte despre cele mai frecvente probleme ale supravieţuitorilor de cancer, explică de ce se instalează tristeţea după tratament.

„După ce treci printr-o experienţă atât de dură, fizic și emoţional, durează să te recuperezi." Autorii subliniază că aceasta „nu înseamnă că ești bolnav mental, nerecunoscător sau că te văicărești. Nici nu înseamnă automat că ai nevoie de ajutor profesional (deși poate ţi-ar fi util). Înseamnă doar că ești trist."

Așteptările de viaţă pot juca și ele un rol. Oamenii care trec prin tratamentul împotriva cancerului fac jurăminte cu ei înșiși și își promit că vor trăi altfel după ce se vindecă. Însă presiunea de a „profita la maxim de viaţă" poate fi copleșitoare pentru unii și le poate genera confuzie sau sentimente de inferioritate.

Goodheart și Atkins îi îndeamnă pe supravieţuitorii cancerului să nu se învinovăţească pentru sentimentele de tristeţe pe care le experimentează și să își acorde o perioadă de convalescenţă legitimă pentru cineva care a trecut printr-o boală atât de gravă precum cancerul.

Există numeroase lucruri practice care se pot face pentru a combate depresia, și multe dintre cele mai eficiente implica schimbări simple ale stilului de viaţă – a mânca mai bine, a deveni mai activ, sau doar a reveni la vechile obiceiuri de îngrijire de sine.

Furia este un alt sentiment profund negativ care rămâne în urma luptei cu cancerul. Cei care supravieţuiesc bolii mai simt încă multă vreme teama că boala ar putea reveni. Deși cancerul nu este un pericol imediat, ameninţarea persistă.

Când tratamentul activ ia sfârșit oamenii se uită în urmă să vadă ce le-a provocat cancerul. Cei mai mulţi oameni își revizuiesc iar și iar comportamentul pentru a identifica posibilele cauze. În cazul în care fostul bolnav obișnuia să fumeze, să bea sau să practice orice alt obicei carcinogen, el se poate învinovăţi și poate fi supărat pe el însuși.

Alţi oameni sunt furioși pentru că ceilalţi așteaptă de la ei ca odată învinsă boala să revină instantaneu la forma fizică și spirituală pe care o aveau înainte de boală. Sentimentul de a nu fi înţeles este foarte răspândit printre supravieţuitorii cancerului.

Goodheart și Atkins spun că sentimentul de furie este legitim, într-o anumită măsură. Însă dacă este necontrolată, copleșitoare sau nelalocul ei, ea poate face rău nu doar celui care o simte, ci și celor din jurul lui.

Oboseala este unul dintre cele mai neglijate consecinţe ale supravieţuirii cancerului, spun autorii citaţi de Daily Mail. Această tip de oboseală diferă de cea resimţită de oamenii sănătoși pentru că e o combinaţie de extenuare fizică și oboseală psihică, ce rezultă ca urmare a administrării anumitpr medicamente folosite în chimioterapie. Alte cauze pot fi schimbările hormonale sau cele ale sistemului imunitar generate de tratamentul împotriva bolii.

Autorii recomandă pacienţilor care se recuperează să își prioritizeze strict activităţile, pentru a nu fi copleșiţi de ele și să aibă răbdare cu ei înșiși în timp ce lucrează pentru a-și reconsolida forţa fizică.

Cancerul rămâne una dintre cele mai temute boli ale prezentului. În Marea Britanie cancerul este cel mai frecvent motiv de teamă al oamenilor, după frica de a-și pierde serviciul, de a se îmbolnăvi de Alzheimer sau de a suferi un atac de cord.