Substanţa adictivă care face cele mai multe victime

196

Un nou metastudiu al datelor furnizate de Organizaţia Mondială a Sănătăţii care analizează consumul de substanţe nocive la nivel global și impactul lor asupra sănătăţii arată că, la ratele actuale de consum, substanţele adictive al căror consum este legal – cum sunt tutunul și alcoolul – fac considerabil mai multe ravagii decât droguri precum cannabisul, amfetamina, opioidele sau cocaina.

Studiul publicat recent în jurnalul Addiction atrage atenţia că, doar în anul 2015, consumul de tutun și alcool a costat umanitatea 1 miliard de ani DALY – disability adjusted life years –  adică pierderile din durata de viaţă cauzate de îmbolnăviri, plus anii pierduţi din cauza unui deces prematur. Fumatul cauzează cele mai multe dizabilităţi și decese premature, urmat de alcool și, la urmă, de drogurile ilicite.

La nivel global, 15,2% din populaţia adultă fuma zilnic, conform datelor pentru 2015, iar 18,3% înregistrase cel puţin un episod de consum exagerat de alcool pe lună. Dintre drogurile ilicite, cannabisul este cel mai consumat, cu un procent de 3,8%, pe când pentru celelalte droguri procentele sunt sub 1%. În general, regiunile din American de Nord care înregistrează venituri mari sunt și locurile unde se consumă cel mai mult drogurile ilicite.

Europa, pe de altă parte, a ieșit în evidenţă pentru consumul episodic, dar semnificativ de alcool (50% din populaţia adultă) și pentru fumatul zilnic (20% din populaţia adultă). Ratele de mortalitate asociate acestor tipare de abuz sunt mai ridicate în ţările cu venituri mici și mijlocii și cu populaţii mari, cum sunt ţările din estul Europei, dar cercetătorii menţionează că este nevoie de metode standardizate și riguroase de raportare și colectare a datelor pentru a putea evalua cu acurateţe care sunt trendurile geografice în ce privește abuzul de substanţe și impactul asupra sănătăţii.

Vestea bună este că fumatul, care provoacă cele mai multe boli și decese premature, este în trend descendent la nivel global, cu o rată care s-a redus cu 2,5% în ultimii 10 ani, după ce mai bine de 180 de ţări au semnat Convenţia Cadru pentru Controlul Tutunului, implementând măsuri-cheie de reducere a numărului de fumători. Una dintre măsuri, interzicerea fumatului în spaţiile publice închise, a ajutat și România să sară 12 poziţii pe Scala europeană de control al tutunului, de pe locul 19 pe locul 7, cu efecte directe în scăderea numărului de internări asociate bolilor agravate de fumatul pasiv, arată un raport al Ministerului Sănătăţii pe 2017.

Cu toate acestea, rezultatele sunt încă nesatisfăcătoare. În România se fumează zilnic peste 5 milioane de pachete de ţigări, iar aproximativ 85% dintre pacienţii cu cancer bronhopulmonar sunt fumători, potrivit Societăţii Române de Pneumologie. Astfel că, în România, consumul de tutun se menţine relativ ridicat, cu o prevalenţă a fumatului de 28% în rândul celor de peste 15 ani, comparativ cu media europeană, de 26%.

Pe lângă faptul că duce la apariţia cancerului pulmonar, la disfuncţii arteriale, infarcte, boli cronice ale plămânilor și atacuri cerebrale, cercetătorii au descoperit și că fumatul este foarte posibil să fie una dintre cauzele creșterii riscului de infecţie, de boli ale rinichilor, boli intestinale provocate de probleme de circulaţie, plus alte disfuncţionalităţi cardiace și pulmonare care nu fuseseră atribuite tradiţional consumului de tutun.

Dacă adăugăm la aceasta și studiile care au arătat că fumatul crește dorinţa de a consuma alcool, atunci vom avea o imagine completă a riscului la care se expun fumătorii.

Din fericire, beneficiile renunţării la fumat apar relativ repede. Conform cercetătorilor de la Universitatea din Alabama, renunţarea la fumat i-a ajutat pe fumători să își reducă riscul de deces pe fondul bolilor cardiovasculare la nivelul riscului prezentat de un nefumător, în numai 8 ani de zile, când tradiţional se credea că acest efect se observă doar după 15 ani. Rezultatele studiului au arătat că efectele se pot observa și printre fumătorii în vârstă. Din nefericire, mulţi fumători nu reușesc să renunţe la acest obicei până când nu se întâmplă în viaţa lor un eveniment negativ care să aibă legătură cu fumatul.

Pentru cei care își doresc să renunţe, dar simt că nu pot, am pregătit o listă cu 8 elemente care, odată controlate, promit să ajute mult în acest efort.