Adevăratul motiv pentru care te îngrași

54245

Creșterea în greutate și obezitatea sunt adesea puse pe seama cantităţii de calorii consumate. Contrar acestei concepţii, experţii de la Universitatea Stanford au descoperit că principalul motiv pentru care oamenii iau în greutate nu are neapărat legătură cu porţiile de mâncare.

Cercetarea realizată de experţii de la Stanford a cuprins iniţial o analiză a statisticilor din ultimii 20 de ani în ceea ce privește stilul de viaţă al americanior. Iniţial, s-a remarcat o creștere îngrijorătoare a numărului persoanelor care adoptă un stil de viaţă sedentar. Datele arătau că în SUA, în 1994, doar 19% dintre femei și 11% dintre bărbaţi declarau că nu fac deloc mișcare. În numai 16 ani, numărul crescuse până la circa 52%, respectiv 44%. În aceeași perioadă a fost observată și o creștere a indicelui de masă corporală în rândul populaţiei studiate. Grupul cu cel mai mare risc de creștere în greutate a fost alcătuit din femei între 18 și 39 de ani.

Surprinzător însă, în toată această perioadă nu a fost înregistrată o creștere semnificativă a nivelului de consum a carbohidraţilor, proteinelor și grăsimilor. Implicit, nici numărul de calorii nu fusese modificat semnificativ. Deci nu creșterea numărului de calorii era problema. Problema părea să provină din altă parte.

La nivelul populaţiei, am găsit o asociere importantă între nivelul de activitate fizică (nu și a aportului caloric zilnic) și creșterea indicelui de masă corporală (BMI) și a circumferinţei taliei.

concluzia enunţată de autorul principal al studiului, dr. Uri Ladabaum

Rezultatul surprinzător a fost însoţit de câteva menţiuni, necesare pentru a nu trage concluzii pripite. Cercetătorii au ţinut să menţioneze faptul că nu a fost analizat tipul de alimente din care proveneau aceste substanţe organice, ci doar nivelul lor. De asemenea, au precizat că studiul lor pune faţă în faţă tendinţe și anumite asocieri, dar nu demonstrează o relaţie de tipul cauză-efect.

„Nu putem spune că nu contează caloriile, dar principala idee e că trebuie să fim foarte atenţi în ceea ce privește activitatea fizică. Problema nu se rezumă, în totalitate, la aportul de calorii”, a declarat ca o concluzie dr. Uri Ladabaum, citat de LA Times.

O problemă la nivel mondial

Concluziile studiului sunt extrem de importante, având în vedere că peste o treime din populaţia globală este supraponderală sau obeză, potrivit datelor unui raport al The Overseas Development Institute, publicat la începutul acestui an. Zsuzsanna Jakab, director regional al OMS, avertiza recent că a fi supraponderal sau obez ar putea deveni „noua normă” în Europa.

Multiple studii au enunţat riscurile la care sunt expuse persoanele care se luptă cu kilogramele în plus. Cel mai recent avertisment vine din partea experţilor de la Institutul Naţional pentru Sănătate din SUA. În urma analizei a 20 de studii, ei au observat că obezitatea extremă (BMI depășește valoarea 40) scurtează viaţa cu circa 14 ani. Persoanele din această categorie au un risc semnificativ de a muri prematur din cauza unor afecţiuni precum bolile de inimă, de rinichi sau de ficat, diabet, atac cerebral vascular sau cancer.

Ce e de făcut?

Un adult (19-64 de ani) ar trebui să își rezerve săptămânal circa 150 de minute dedicate activităţii fizice moderate, precum mersul vioi pe jos, mersul pe bicicletă sau jocul de baschet și volei, recomandă experţii de la Serviciul Naţional de Sănătate din Marea Britanie. Cei care aleg să practice sportul la o intensitate mai ridicată (alergat, înot rapid, gimnastică, arte marţiale, rugby sau fotbal) ar trebui să își rezerve în fiecare săptămână circa 75 de minute pentru această activitate.

Cei care au puţin timp la dispoziţie pot apela la un program de 12 exerciţii fizice care pot fi efectuate în doar șapte minute. Despre acest antrenament s-a demonstrat știinţific că e eficient în lupta contra kilogramelor în plus, însă disconfortul pe care îl produce individului este extrem de ridicat.