Ca vegetarian, e aproape imposibil să nu te lovești de concepţiile și criticile celor care consumă produse de origine animală, legate de carenţele unei diete bazate doar pe produse vegetale. Însă multe dintre acestea sunt doar mituri ușor de demontat.

Poate una din cele mai populare întrebări adresate vegetarienilor este dacă o dietă bazată pe produse vegetale poate asigura necesarul zilnic de proteine. „În realitate, oamenii nu au nevoie de mai multe proteine animale decât gorilele sau elefanţii, care au mușchi mult mai mari decât noi și cu toate acestea mănâncă plante. (…) Putem obţine (proteinele) de la animale, dar undeva, de-a lungul lanţului trofic, acestea provin, iniţial, de la plante”, explică dr. Brenda Davis, coautoarea lucrării Becoming Raw, pentru Huffington Post.

Pentru un organism sănătos, vegetarienii pot consuma o varietate largă de produse vegetale bogate în proteine, precum seminţele (de quinoa, floarea soarelui, mac, susan sau chia), leguminoasele (fasole, soia, lintea, mazărea), cerealele integrale și produsele de panificaţie, oleaginoase ( migdale, alune, fistic, nuci) sau lapte vegetal (din migdale, orez sau soia).

O altă aparentă problemă legată de dietele vegetariene este faptul că aceasta nu includ produse lactate, lucru care ar putea conduce la o deficienţă de calciu. Drept urmare, ar putea apărea riscul slăbirii oaselor. Însă „laptele nu oferă garanţia protejării de fracturile osoase, dar împovărează organismul cu grăsimi saturate adiţionale și colesterol, hormoni, factori de creștere și, adesea, reziduri de antibiotic”, menţionează Joseph Keon, specialist în nutriţie.

În schimb, produsele vegetale bogate în calciu ar putea fi mai benefice sănătăţii oaselor decât cele de origine animală, datorită varietăţii largi de substanţe nutritive pe care le conţin, subliniază experţii de la Academia de Nutriţie și Dietă din SUA. Surse valoroase de calciu pot fi găsite în migdale și laptele obţinut din acestea, leguminoase (fasole, soia) sau seminţe (de floarea soarelui sau de susan).

Deficienţa de fier și vitamina B12 sunt, de asemenea, două motive de îngrijorare cu privire la dietele vegetariene. Cele două substanţe nutritive joacă un rol important pentru asigurarea unui nivel optim de energie și prevenirea anemiei, scrie Everyday Health. Aportul necesar de vitamina B12 poate fi însă atins prin consumul de cereale integrale fortificate. În ceea ce privește fierul, acesta se regăsește în produse precum seminţele de quinoa, dovleac, susan sau dovleac, fasole, tofu, germeni de grâu, oleaginoase (migdale, nuci, fistic, seminţe de floarea soarelui) sau în caisele uscate, scrie Web MD. De asemenea, vegetarienii pot apela la o varietate largă de produse vegetale care ajută la creșterea energiei.

Există însă și mituri care exagerează beneficiile unei diete vegetariene. Unul dintre acestea este faptul că persoanele care au renunţat la consumul de produse de origine animală își diminuează astfel riscul de dezvoltare a bolilor cardiace. Această concepţie este parţial corectă, cu amendamentul că „simpla urmare a unei diete vegetariene nu este de ajuns” în acest sens, scriu experţii de la Centrul Medical al Universităţii din Rochester. Într-adevăr, vegetarienii au un risc mai mic de dezvoltare a bolilor de inimă decât ceilalţi, însă contează atât tipul de alimente pe care le consumă, cât și factorii care ţin de moștenirea genetică. Printre substanţele esenţiale sănătăţii inimii, care pot fi găsite în produsele vegetale, se numără acizii grași omega-3 (din seminţe de in, soia, nuci), fitosteroli (seminţe de susan, oleaginoase, unt de arahide) sau polifenoli (socorţișoară, alune de pădure, chimen sau ghimbir).

Foto: stockvault.net

Seminte