Hygge, reţeta daneză a fericirii

O cameră luminată de flacăra lumânărilor și armonia unui cântec ascultat în surdină. Un fotoliu uzat, dar foarte moale și confortabil, așezat lângă un foc care trosnește. Două bezele și o ceașcă de ciocolată caldă, pe care o ţii în mâini în timp ce lenevești în fotoliu, înfășurat(ă) într-o pătură tricotată manual.

Dacă citești aceste rânduri în plină vară – sau în orice alt anotimp, dar nu în mijlocul unui val de frig în miezul iernii –, este posibil ca imaginile să îţi creeze o senzaţie lipicioasă de disconfort. Dar, când temperaturile sunt scăzute, toate acestea sunt elemente ale unui decor intim, foarte dorit.

Hygge este un concept devenit foarte popular în lumea occidentală, exportat de una și aceeași ţară care ni l-a dat pe Hans Christian Andersen, autorul poveștii Mica sirenă, care a adoptat-o pe Mary Donaldson, o fată simplă din Tasmania, oferindu-i titlul de prinţesă moștenitoare, sau care creează mobilier incredibil de atrăgător și funcţional.

Hygge – de la un termen intraductibil la o realitate daneză

Ce înseamnă cuvântul hygge? Este un element specific culturii daneze, așa cum lanţul de magazine Ikea este emblematic pentru Suedia? Sau e un simplu construct, precum bucătarul suedez de la The Muppet Show?

Kenneth MollerupBirch, unul dintre puţinii danezi pe care îi cunosc, mi-a explicat: „Hyggeeste cu siguranţă ceva real. Problema intervine atunci când trebuie să definești acest concept, pentru că danezii au făcut din hygge un stil de viaţă. Așa cum peștii nu pot vedea apa în care trăiesc, nici noi nu ne gândim la semnificaţia cuvântului hygge până când nu trebuie să i-l explicăm unui străin.”

Așadar, hygge este un concept atât de bine înrădăcinat în viaţa danezilor, încât definirea lui se dovedește problematică – poate la fel de dificilă ca explicarea conceptului de mateship(o formă specială de prietenie, egalitate și loialitate) cuiva care nu este australian.

Modul în care danezii creează și se bucură de aceste momente de răsfăţ ne ajută să ne formăm o idee mai clară despre acest ritual. MollerupBirch a adăugat că hygge „înseamnă să trăiești momentul prezent. Pregătești scena pentru acest moment, adăugând orice element pe care îl preferi:o combinaţie de lumină ambientală, muzică în fundal, divertisment, mâncare bună și companie plăcută, fie în interior, fie în aer liber.”

„Hygge se referă mai mult la o atmosferă și la o experienţă decât la lucruri. Se referă la faptul de a fi alături de oamenii pe care îi iubim. Un sentiment de acasă.”

Unii par să aibă o idee destul de clară despre ce reprezintă hygge. Pentru Charlotte Higgins, care scrie pentru The Guardian, este vorba de „un sentiment de comuniune liniștită, de savurare a plăcerilor simple, totul sub pâlpâirea blândă a flăcării lumânărilor”.[1] MeikWiking, autorul cărţii The Little Book of Hygge, oferă o altă definiţie: „Hygge se referă mai mult la o atmosferă și la o experienţă decât la lucruri. Se referă la faptul de a fi alături de oamenii pe care îi iubim. Un sentiment de acasă. Un sentiment că suntem în siguranţă, că suntem protejaţi de lume și ne permitem să lăsăm garda jos. S-ar putea să purtăm o conversaţie nesfârșită despre lucrurile mici sau mari din viaţă sau să ne simţim confortabil în compania tăcută a celuilalt sau pur și simplu să ne bucurăm de o ceașcă de ceai.”[2] Cei mai mulţi sunt de acord că hygge înseamnă, în general, confort.

Cum a devenit hygge o simplă marfă

Modul în care s-a popularizat hygge, în asociere cu ciocolata caldă și lumânările, surprinde foarte bine modul în care s-a transformat dincolo de graniţele Danemarcei, devenind un produs comercializat, fapt la care a contribuit parţial industria editorială (s-au publicat foarte multe cărţi pe acest subiect în lumea occidentală).

Pentru danezi, hygge este pur și simplu un mod de viaţă, în timp ce restul lumii occidentale se grăbește să pună în vânzare o gamă largă de produse – de la papuci de pâslă și lumânări din ceară de albine până la produse de patiserie daneză și ciocolată caldă artizanală – care promit să ne livreze mai mult din experienţa hygge. „Am văzut cum hygge este folosit pentru a vinde cardigane de cașmir, vin, tapet, plăcinta-ciobanului vegană, modele de cusut, produse de îngrijire a pielii, hamuri festive pentru câini, tabere de yoga și vacanţe în «colibe ciobănești» în Kent. Royal & Derngate Theatre din Northampton a deschis chiar și un Bar Hygge, unde berea artizanală și sendvișurile sunt o specialitate”[3], scrie Higgins.

Filozofia hygge consideră prosperitatea un lucru de la sine înţeles: cum altfel ne-am putea permite toate bunurile necesare pentru a obţine această stare de confort?

Stilul de viaţă hygge „nu înseamnă să cumperi lucruri. Versiunea de marketing este, în cel mai bun caz, 50% autentică”, punctează MollerupBirch. În pofida acestui lucru, ni se sugerează că avem nevoie de lucruri materiale pentru a ne bucura de viaţă, mesajul implicit fiind acela că ceea ce avem nu este îndeajuns pentru a ne face fericiţi.

În același timp, filozofia hygge consideră prosperitatea un lucru de la sine înţeles, remarcă Anna Altman, jurnalistă la The New Yorker: cum altfel ne-am putea permite toate bunurile necesare pentru a obţine această stare de confort? „Toate acele îndemnuri de a te înconjura de obiecte de artizanat scandinave, povestirile despre strângerea în jurul focului savurând produse proaspete de patiserie presupun un anumit nivel de bogăţie materială și foarte mult timp liber”[4], scrie Altman.

În căutarea sensului

De fapt, obsesia noastră pentru conceptul de hygge vine tocmai din nivelul înalt de bunăstare la care lumea occidentală se află în prezent, mi-a spus Pedro Diaz, de la Institutul de Recuperare a Sănătăţii Mintale din Sydney: „Nu am fost niciodată atât de bine situaţi din punct de vedere financiar și material, așa că suntem absorbiţi de chestiuni legate de fericire, împlinire și bunăstare, în timp ce înainte ne concentram pe supravieţuire.”

Relaţia dintre versiunea comercială a conceptului de hygge și bunăstarea materială este asemănătoare paradoxului „oul sau găina” – niciunul nu poate exista fără celălalt. În plus, ne amintește de concluzia la care a ajuns cu mult timp înainte regele Solomon: „Cine iubește argintul nu se satură niciodată de argint și cine iubește bogăţia multă nu trage folos din ea. Și aceasta este o deșertăciune!” (Eclesiastul 5:10).

Revenind la definiţia lui MollerupBirch, care marșează pe ideea trăirii momentului prezent, remarcăm asemănări între conceptul de hygge și cel de mindfulness. Cele două sunt similare, dacă nu cumva se suprapun, susţine VickiLanani, antrenor de fitness cu care am stat de vorbă: „Ambele concepte circumscriu nevoia de confort, de evadare din chinga grijilor și trăirea într-un moment care îţi oferă satisfacţie.”

Apetenţa pentru ritualurile hygge vine din nevoia noastră de siguranţă într-o lume nesigură, explică antrenorul. „Trăim într-o lume cu atât de multă incertitudine! Dacă suntem onești, admitem că nu știm cu adevărat ce se va întâmpla în continuare. Societatea noastră este guvernată de muncă și de bani (și de ideea că avem nevoie chiar de mai multă muncă și de mai mulţi bani), iar a ne opri, a ne bucura și a îmbrăţișa momentul prezent a devenit ceva foarte reconfortant”, spune Lanani.

Te-ar putea interesa și: În pauzele de publicitate, fericirea umblă desculţă

Ideea este reluată de Claire Thomson, de la publicaţia The Conversation: „După un an turbulent, mai puţin confortabil, nu este greu de înţeles de ce filozofia hygge a uzurpat locul deţinut de mindfulness, impunându-se ca tendinţă de bunăstare a momentului.”[5]

La finalul unei zile încordate, hygge pare să răspundă nevoii noastre înnăscute de confort și de protecţie. „În experimentele mai vechi, efectuate pe pui de maimuţe, aceștia au fost luaţi de la mamele lor și li s-au oferit două variante: un dispozitiv metalic care le oferea mâncare sau același dispozitiv acoperit cu un material moale, care le oferea confort, dar nu și hrană. Maimuţele au optat de fiecare dată pentru confort, în detrimentul mâncării”, a punctat Pedro Diaz, subliniind că stilul de viaţă hygge răspunde nevoilor umane de apropiere, dragoste, siguranţă și certitudine.

Hygge ca sursă de vindecare

„Atunci când suntem liniștiţi, concentraţi asupra momentului prezent, grijile noastre se rarefiază, se îndepărtează de noi. S-a dovedit că un stil de viaţă în care abundă astfel de momente liniștite vindecă diverse tulburări, precum anxietatea sau depresia”, a mai comentat Lanani.

Doar că, în căutarea unei forme de consolare în acest haos care ne înconjoară – de la dezastre naturale la atacuri teroriste, revolte politice sau război și instabilitate economică –, se pare că am ales să ignorăm restul lumii și să ne concentrăm asupra împrejurărilor imediate. Este o soluţie temporară, dar și una care ne izolează.

După cum avertizează Diaz, rolul experienţelor hygge nu este acela de a ne distrage de la problemele profunde cu care ne confruntăm, ci de a oferi un cadru prielnic recreerii pentru a mări eficienţa minţii în ce privește rezolvarea problemelor.

În cele din urmă, după ce analizezi fiecare faţetă a acestui trend, înţelegi că hygge reprezintă, într-un anumit sens, apa despre care Iisus ne-a avertizat că nu poate potoli setea sufletului nostru (Ioan 4:13). În nevoia disperată de a ne pune la adăpost de confuzia și durerea lumii în care trăim, căutăm o soluţie care să mascheze simptomele. Ea oferă consolarea după care tânjim, dar nu ne rezolvă cu adevărat problemele. Nu ne oferă apa care „se va preface în [noi] într-un izvor de apă, care va ţâșni în viaţa veșnică” (Ioan 4:14).

Vestea bună este că nu avem nevoie, pentru acest tip de vindecare, de papuci de pâslă ori de produse de patiserie daneză. Tot ce trebuie să facem este să ne oprim și să înţelegem cine este Dumnezeu. Până la urmă, în timp ce săpăm, tot mai flămânzi, după fărâme de bucurie în achiziţiile ori experienţele noastre, Biblia ne spune că liniștea și bunăstarea sunt chiar la îndemâna noastră: „Căutaţi mai întâi Împărăţia lui Dumnezeu și neprihănirea Lui, și toate aceste lucruri vi se vor da pe deasupra. Nu vă îngrijoraţi dar de ziua de mâine; căci ziua de mâine se va îngrijora de ea însăși. Ajunge zilei necazul ei” (Matei 6:33,34).

Melody Tan este manager de proiect în cadrul programului TV Mums at the Table și locuiește în Sydney, Australia, împreună cu soţul și fiul ei. O versiune a acestui articol a apărut iniţial pe site-ul Signs of the Times Australia.