Chiar dacă jumătate dintre noi ne raportăm la creativitate ca la o însușire rară pe care o deţine cealaltă jumătate, în realitate creativitatea este asemenea unui mușchi: cu cât o exersăm mai frecvent, cu atât mai creativi devenim.

Realitatea este că, pentru a supravieţui într-o lume în schimbare rapidă, trebuie să fii creativ”, spune Gerard J. Puccio, președintele Centrului Internaţional de Studii privind Creativitatea, de la Colegiul de Stat din Buffalo.

În 2010, creativitatea a reprezentat factorul-cheie pentru atingerea succesului menţionat de majoritatea celor 1.500 de directori executivi care au participat la un sondaj IBM, o corporaţie americană producătoare de tehnologie avansată.

Economia modernă are nevoie, mai mult decât oricând, de competenţe creative. A patra revoluţie industrială (revoluţia 4.0) încorporează tehnologiile inteligente și transformă nu doar economia și locurile de muncă, ci întreaga noastră societate. Potrivit Forumului Economic Mondial, cele mai importante trei competenţe pentru ocuparea locurilor de muncă în contextul celei de-a patra revoluţii industriale sunt creativitatea, rezolvarea problemelor complexe și gândirea critică.

Cel puţin 60% dintre locurile de muncă din prezent presupun efectuarea unor sarcini care pot fi automatizate în proporţie de 30% sau mai mult, potrivit unui studiu realizat de Institutul Global McKinsey. Doar că, în timp ce multe sarcini fizice se pretează automatizării, așa că mașinile le vor putea prelua mai rapid sau mai eficient, creativitatea rămâne apanajul omului.

Toţi putem fi creativi

Obișnuim să vedem creativitatea drept o caracteristică rară, pe care o au, de exemplu, pictorii, scriitorii, artiștii – în general, oamenii croiţi dintr-un alt material decât cel obișnuit. Se întâmplă așa și pentru că nu distingem creativitatea radicală de cea incrementală, două forme de creativitate ale căror implicaţii au fost studiate de cercetătoarele Lucy L. Gilson și Nora Madjar, de la Universitatea din Connecticut. În timp ce prima este cea mai vizibilă și mai populară formă a creativităţii, cealaltă este forma mai accesibilă, care are la bază exerciţiul, șlefuirea și îmbunătăţirea aptitudinilor creative.

În final, vom ajunge mai pregătiţi să abordăm creativ schimbările majore, dacă vom înţelege creativitatea ca un ingredient care este infuzat, în diferite doze, în tot ceea ce facem.

Tindem să ne extaziem în faţa creativităţii care revoluţionează un anumit domeniu sau are rezultate uimitoare, ca în cazul inovatorilor, în timp ce ne manifestăm creativitatea fără ca măcar să conștientizăm acest lucru, atunci când găsim metode noi de a rezolva probleme obișnuite, scrie Jeff Mazz, coautorul cărţii Creativity Inc, explicând diferenţa dintre cele două tipuri de creativitate. De fapt, Susţine Mazz, creativitatea se manifestă zilnic și o putem antrena exact așa cum ne antrenăm corpul în sala de sport.

Gândim destul de îngust cu privire la creativitate, punctează și psihologul Teresa Amabile, subliniind nevoia de a remarca momentele și modul în care ne folosim creativitatea, chiar dacă nu este vorba decât de modificarea unei reţete în bucătărie.

Ori de câte ori trecem de pragul rutinei ne manifestăm creativitatea și, chiar dacă acest lucru nu va figura în nicio enciclopedie și nu va aduce faima cu care vine de obicei creativitatea radicală, acest efort creator oferă un fel de plăcere destul de asemănător cu cel resimţit de creatorii de primă clasă, susţine Howard Gardner, psiholog și profesor la Universitatea Harvard.

Creativitatea nu este rezultatul activităţii unor regiuni magice ale creierului pe care unii le au și alţii, nu”, spune R. Keith Sawyer, profesor de educaţie și psihologie. Oamenii cred despre ei înșiși că nu sunt creativi din cauza miturilor care circulă pe seama creativităţii, mituri pe care Sawyer le deconstruiește în cartea sa Explicating Creativity: The Science of Human Innovation.

Creativitatea, prin lentilele mitului

Unul dintre mituri este acela că persoanele creative au darul de a transforma în aur ceea ce ating, însă Sawyer spune că, de fapt, creativitatea funcţionează diferit. Nicio persoană nu se naște extrem de creativă, ci mai degrabă acest lucru se obţine prin mult exerciţiu, la baza creativităţii aflându-se o serie de procese cognitive comune, subliniază profesorul.

Portretul unei persoane creative este, de asemenea, foarte mult distorsionat: asociem creatorii cu singurătatea, poate chiar cu izolarea, cu tatuaje pe corp și cu un stil de viaţă atipic, poate chiar cu adicţii.

În realitate, spune Sawyer, oamenii foarte creativi sunt oameni normali, fericiţi și sociabili. Scriitori nu au nevoie doar de hârtie și creion (sau de un ecran și o tastatură), așa cum nici pictorii nu sunt oameni care trăiesc doar printre pânze și culori, pentru că fiecare dintre ei are nevoie de interacţiuni umane și de ideile care se nasc în aceste întâlniri.

Un alt mit care circulă este acela că există o legătură între creativitate și afecţiunile psihice. Deși Hollywoodul a exploatat tema unei corelaţii strânse între cele două variabile, adevărul este că majoritatea celor cu abilităţi creative dezvoltate sunt persoane cu o sănătate psihică obișnuită.

În cazul scriitoarei Sylvia Plath, care suferea de depresie, scrisul curgea mai ușor și creativitatea își manifesta prezenţa mai degrabă în perioadele în care nu era deprimată, potrivit propriilor declaraţii.

Un alt mit este acela care pune semnul egalităţii între creativitate și încălcarea tuturor regulilor, după principiul potrivit căruia constrângerile frânează creativitatea. „De fapt, creativitatea nu s-ar fi născut în absenţa convenţiei”, este de părere Sawyer, care își argumentează afirmaţia prin exemplul muzicienilor care pot crea chiar dacă folosesc instrumentele cunoscute (un număr finit, de altfel) și se slujesc de scara celor 12 tonuri și tiparele de ritm existente.

Concluzia la care ajungem demolând miturile despre creativitate este aceea că oricine poate fi creativ, pentru că dezvoltarea acestei abilităţi ţine mai degrabă de disponibilitatea noastră de a o dezvolta decât de vreo genă a creativităţii. Reţeta este simplă și solicitantă deopotrivă: muncă susţinută, un buget generos de timp investit în domeniul în care dorim să devenim mai creativi, dar și o structurare inteligentă a muncii, alternând munca grea și timpul liber.

Cum să ne îmbunătăţim creativitatea

Cel mai important lucru legat de creativitate este să înveţi să o dezvolţi și s-o aplici în viaţa de zi cu zi, spune Roger Firestien, profesor la Universitatea din Buffalo și autorul mai multor cărţi pe această temă. Este nevoie să învăţăm „cum să facem creativitatea să se întâmple, în loc să așteptăm, pur și simplu, ca aceasta să ţâșnească la suprafaţă. Inspiraţia nu trebuie neapărat să te lovească.”

Gândirea creatoare are de-a face cu explorarea, iar acesta este unul dintre motivele pentru care creativitatea scade odată cu înaintarea în vârstă.

Pe măsură ce trec anii, experienţa noastră se acumulează și tindem să ignorăm dovezile care ne contrazic viziunea despre lume, explică profesorii de psihologie Alison Gopnik și Tom Griffiths.

Atunci când rezolvăm o problemă, căutăm soluţii înrudite cu cele pe care le-am testat deja, neglijând ideile și soluţiile neobișnuite, care ar putea duce la ceva cu totul nou, dar care ne-ar consuma timp cu variante care nu așteptăm să funcţioneze.

Așadar, cu cât înaintăm în vârstă, ne concentrăm mai puţin pe explorare și mai mult pe exploatarea cunoștinţelor pe care le deţinem deja. Creativitatea presupune însă curiozitate și disponibilitatea de a privi cu un ochi proaspăt o imagine pe care o știm deja în detaliu.

Abilitatea de a vedea lucrurile într-un mod nou l-a ajutat pe Paul MacCready, un inventator american prolific, să construiască Gossamer Condor (în 1977), realizându-și visul de a face primul zbor susţinut, controlat de o ambarcaţiune mai grea decât aerul, alimentată doar de mușchii pilotului.

Pentru a proiecta Condor, a trebuit să mă prefac că nu am mai văzut un avion înainte”, a spus Condor, subliniind că prea multe cunoștinţe despre ceea ce nu a funcţionat în trecut și despre ceea ce nu poate funcţiona în prezent doar ne opresc să încercăm cât mai multe lucruri.

Redefinirea eșecului este una dintre tehnicile de succes folosite de oamenii creativi. „Sunt un evanghelist absolut al valorii eșecului ca parte a creativităţii”, declară Brad Keywell, cofondatorul companiei Groupon. Keywell crede că universităţile modelează prea adesea gândiri stereotipe, cadrele universitare fiind obișnuite să fugă de eșec.

Gândirea creativă profită de „ora de aur”. Soarta unei idei noi este decisă de minutele de după apariţia ei, scrie profesorul Tom Sturges, autorul cărţii Every Idea is a Good Idea: How Songwriters and Other Working Artists Get it Done. O astfel de idee nu trebuie disecată imediat, ci trebuie notată, desenată, împărtășită, așadar conturată suficient de bine încât autorul ei să poată reveni la ea mai târziu, analizându-i potenţialul.

Alte componente-cheie ale creativităţii

O dispoziţie pozitivă și, în special, exersarea umorului reprezintă mijloace de pregătire a creierului pentru găsirea de soluţii noi.

Un studiu condus de cercetătorul Karuna Subramaniam, de la Universitatea Northwestern, a arătat că o stare de spirit bună a voluntarilor care participau la un test de rezolvare creativă a problemelor a crescut probabilitatea găsirii soluţiei (momentul „aha”). Subiecţii care au urmărit înainte de test o comedie au rezolvat sarcinile mai bine și s-au dovedit mai creativi decât cei care vizionaseră un film de groază sau o prelegere despre electronica cuantică.

Cercetările au arătat că, în timp ce doar anumite zone ale creierului se activează ca răspuns la diverse emoţii, întregul creier lucrează pentru a aprecia o glumă. De asemenea, umorul detensionează, conducând la flexibilitate perceptivă, o componentă importantă a creativităţii.

Exerciţiul fizic crește creativitatea, au arătat o serie de studii efectuate de cercetătorii Marily Oppezzo și Daniel Schwartz. Unui grup de studenţi voluntari li s-a solicitat să completeze teste de creativitate într-o încăpere cu un aspect deliberat neîngrijit, dotată și cu bandă de alergare. Cercetătorii au constatat că, în timp ce mergeau pe bandă într-un ritm liniștit, preselectat, privind doar un perete alb, studenţii au obţinut rezultate cu 60% mai bune la teste.

Un studiu ulterior a arătat că acest efect pe care îl are mersul asupra creativităţii se menţine și la întoarcerea de la o plimbare în aer liber, capacitatea subiecţilor de a genera idei creative fiind semnificativ îmbunătăţită comparativ cu perioada de dinaintea plimbării.

Este neclar încă mecanismul prin care o plimbare scurtă intensifică procesele mintale legate de creativitate. Oppezzo crede că efectul s-ar putea datora îmbunătăţirii stării de spirit (care reprezintă un teren fertil pentru creativitate) sau faptului că mersul permite creierului să treacă „prin unele filtre hiperraţionale”.

Creativitatea și spontaneitatea de zi cu zi

În fiecare zi folosim limbajul pentru a formula propoziţii care nu au fost niciodată rostite. Exprimăm gânduri care nu au fost niciodată exprimate. Toate acestea sunt atât de profund înrădăcinate încât nu observăm creativitatea implicată aici”, spune Art Markman, profesor de psihologie la Universitatea din Illinois.

Deși nu se știe exact ce se petrece în creierul nostru atunci când suntem creativi, studiile arată că ne putem spori creativitatea, exersând-o cât mai des cu putinţă. Cu puţin efort, ne putem transpune într-o stare mintală care favorizează gândirea divergentă (caracterizată de abilitatea de a genera soluţii multiple, unele ingenioase, la aceeași problemă). Creativitatea poate fi antrenată și dezvoltată folosind mai frecvent acest tip de gândire (în mod obișnuit, apelăm la gândirea convergentă, care este analitică și ne ajută să rezolvăm o situaţie în care datele problemei sunt clare).

Creativitatea de zi cu zi produce o spirală ascendentă de bună dispoziţie și de „înflorire”, a concluzionat un studiu al cercetătorilor de la Universitatea din Otaga, Noua Zeelandă.

Voluntarii au ţinut un jurnal zilnic al experienţelor și stărilor emoţionale și au fost implicaţi în activităţi creative precum desenul, pictura, scrisul (poezie sau ficţiune), tricotatul, croșetatul, designul grafic și digital sau compunerea de piese muzicale.

Angajarea într-un comportament creativ duce la creșterea bunei dispoziţii a doua zi, iar această dispoziţie crește probabilitatea participării la o activitate creativă în ziua respectivă”, a explicat cercetătorul Tamlin Conner, subliniind că studiul aduce date despre rolul creativităţii zilnice într-o bună funcţionare emoţională.

Un om care mătură strada ar trebui să-și facă treaba „la fel cum a pictat Michelangelo, cum a cântat Beethoven sau cum a scris Shakespeare versuri”, scria Martin Luther King, referindu-se la importanţa lucrului bine făcut. Așa cum nicio activitate nu este prea insignifiantă pentru a fi făcută conștiincios, nici viaţa nu poate și nu trebuie să ajungă atât de rutinată încât să o eviscerăm de o fărâmă de creativitate.

Noutatea unei reţete, originalitatea unei idei, spontaneitatea unui plan de vacanţă sunt stimuli care transformă viaţa de zi cu zi într-o călătorie fascinantă, în care îmbrăţișăm prospeţimea și miracolul care se iţesc chiar și pe cărările cele mai bătătorite.

Carmen Lăiu este redactor Semnele timpului.