Ce are în comun ”credinţa” ateilor cu cea a oamenilor religioși?

247

Așa cum religia îi ajuta pe cei credincioși să gestioneze mai bine situaţiile stresante de viaţă, oferindu-le sens și semnificaţie în momente de incertitudine, abordarea unei perspective raţionaliste sau „credinţa" în știinţă poate avea efecte asemănătoare pentru cei necredincioși.

Psmag.com citează, în sprijinul acestei concluzii, un studiu recent, condus de Miguel Fares de la Universitatea Oxford. Împreuna cu echipa sa, psihologul a conceput un chestionar structurat pe observarea anumitor aspecte: nivelul auto-perceput de stres, profunzimea convingerilor religioase și credinţa în știinţă.

Chestionarul a fost aplicat pe un număr de 52 de canotori, chiar înainte ca aceștia să intre într-o competiţie, după ce în prealabil fusese intervievat și un număr similar de sportivi în timpul unei sesiuni de antrenament.

Cercetarea a relevat că sportivii pregătiţi să intre în concurs erau mai stresaţi decât cei aflaţi la un simplu antrenament, declarându-se, totodată, mai fideli credinţei în știinţă într-un procent cu 14% mai mare decât în cazul celorlalţi.

În ciuda anumitor limitări ale studiului, care ţin de profilul subiecţilor analizaţi, rezultatele se alătură totuși bagajului considerabil de dovezi care spun că, în momentele de stres și nesiguranţă, oamenii își întăresc convingerile pe care deja le au – conservatorii devin mai conservatori, liberalii, mai liberali, iar credincioșii, mai devotaţi crezului personal, arată newscientist.com.

Un motiv pentru care lucrurile stau așa constă în capacitatea oricărui sistem de credinţe de a ne structura percepţia pe care o avem asupra realităţii, așa cum afirmă M. Farias, ajutându-ne să găsim o explicaţie lumii în care trăim și să dăm la o parte ambiguităţile care generează confuzie și disconfort.