Dacă reţeaua de internet ar fi o ţară, ar fi pe cale să devină a cincea putere economică mondială în 2016, după Statele Unite, China, Japonia şi India, conform Boston Consulting Group. În această situaţie, îngrijorarea despre efectele pe care le are asupra creierului uman este poate mai mult decât o teamă a societăţii, din lungul şir de temeri provocate de modificările tehnologiei. Cât şi cum ne afectează în realitate internetul?

Oamenii au fost îngrijoraţi atunci când cărţile au devenit populare. În Grecia antică, Socrate era îngrijorat de efectul scrisului, crezând că ar eroda capacitatea tinerilor de a memora. Acelaşi lucru s-a întâmplat cu televizorul şi telefonul. Este indiscutabil faptul că tehnologia într-adevăr ne schimbă, dar nu în felul dramatic, anunţat de unii.

Oamenii fac în mod regulat lucruri care au un efect profund asupra creierului, cum ar fi lectura sau sportul de performanţă, fără să se gândească la asta. Când oamenii de ştiinţă îi analizează pe cei care au petrecut mii de ore făcând o singură activitate, de multe ori observă schimbări în creier. Şoferii de taxi, de exemplu, au un hipocampus mai mare, parte a creierului responsabilă pentru navigare. Creierul violoniştilor, spre exemplu, arată diferit la nivelul cortexului motor, faţă de cel al pianiştilor, care necesită un control fin al ambelor mâini.

Deci practica, cu siguranţă, poate schimba creierul uman. Prin acceptarea acestei noţiuni, se înlocuieşte o îngrijorare vagă despre Internet, cu o îngrijorare specifică: dacă internetul este folosit în mod regulat, ce parte din creier este modificată?

Au existat multe controverse referitoare la dependenţa de internet privită ca o afecţiune, însă cercetările preliminare sugerează că dependenţii de internet au modificări cerebrale similare cu cele ale dependenţilor de droguri sau de alcool.

Experţi din China au scanat creierele a 17 tineri dependenţi de Internet şi au găsit întreruperi neuronale. Ei spun că descoperirea, publicată în Plos One, ar putea duce la noi tratamente pentru comportamentul adictiv, relatează BBC.

Tomografiile au arătat mai multe zone reduse în volum în creierele „dependenţilor”, existând o corelaţie între reducerea volumului și timpul de când subiecţii erau dependenţi. S-au evidenţiat, de asemenea, conexiuni alterate în materia albă (formată din axonii neuronilor), responsabilă cu transmiterea impulsurilor nervoase între celulele cerebrale. Zonele cerebrale afectate sunt cele care guvernează procesarea emoţiilor, capacitatea de gândire analitică, atenţia și controlul cognitiv.

Mai mult decât atât, experţii susţin că folosirea exagerată a computerului şi internetului determină apariţia creierului de tip pop-corn, adică un creier care devine atât de obişnuit cu stimularea online şi conexiunile rapide, încât omul nu mai este în stare să aibă o viaţă offline normală.

Utilizatorii dependenţi de internet devin tot mai puţin capabili să înţeleagă emoţiile şi reacţiile umane, susţine psihologul Clifford Nass, de la Universitatea Stanford. „Interacţiunea interumană este o abilitate învăţată, iar ei cei care petrec mult timp în faţa computerului nu ajung să o practice îndeajuns”, a declarat Nass.

Dacă vrei să ştii dacă ai devenit dependent de Internet, răspunde la întrebările din articol.