România, cea mai religioasă ţară a Europei

230

Deși suntem obișnuiţi să prindem mai degrabă locurile codașe în clasamentele europene, potrivit studiului realizat de Pew Research Center ne clasăm pe prima poziţie într-un top ce diferenţiază statele Europei în funcţie de angajamentul lor religios.

Europenii nu sunt foarte religioși, dacă sunt comparaţi cu locuitorii din Africa, America Latină ori SUA, dar se înregistrează diferenţe semnificative între cele 34 de ţări europene analizate de Pew Research Center.

Pentru că noţiunea de religiozitate poate fi destul de vagă, studiul a folosit 4 indicatori pentru a stabili cât de religioasă este o persoană: frecventarea serviciilor religioase, frecvenţa rugăciunii, credinţa în Dumnezeu și importanţa religiei pentru individ.

Per ansamblu, ţările din Europa Centrală și de Est revendică un angajament religios mai puternic decât ţările vest-europene. Astfel, în Armenia, a doua cea mai religioasă ţară a clasamentului, 53% dintre locuitori spun că religia este foarte importantă pentru ei, 79% cred cu tărie în Dumnezeu și 45% afirmă că se roagă zilnic. În Grecia, plasată pe a patra poziţie a clasamentului, 49% dintre locuitori sunt extrem de religioși – 55% acordă o importanţă majoră religiei, 38% au frecventat serviciile religioase lunar și 29% obișnuiesc să se roage zilnic.

Prin contrast, în jur de 10% dintre cetăţenii din Danemarca, din Suedia sau din Marea Britanie sunt extrem de religioși, după criteriile stabilite de studiu. Danemarca își adjudecă penultimul loc al clasamentului, doar 8 procente dintre locuitorii săi putând fi etichetaţi drept foarte religioși – 8% afirmă că religia este foarte importantă pentru ei, 12% participă la serviciile religioase cel puţin o dată pe lună, 10% se roagă în fiecare zi și 15% cred în mod absolut în existenţa lui Dumnezeu.

Doar 12% dintre locuitorii Germaniei, Suediei și Franţei, 11% dintre englezi și 10% dintre belgieni pot fi consideraţi „foarte religioși”.

Totuși, există și excepţii de la regulă – nu toate ţările vest-europene au un nivel scăzut de angajare religioasă, la fel cum nu toate statele din estul și centrul Europei pot fi considerate foarte religioase. Astfel, Portugalia ocupă a 9-a poziţie a topului, 37% dintre locuitorii ei fiind foarte religioși; 36% dintre portughezi declară că religia contează foarte mult pentru ei, 36% participă la slujbele religioase cel puţin o dată pe lună și 44% sunt ferm convinși că Dumnezeu există. Portugalia se află doar la o poziţie distanţă de Polonia, ţară în care cetăţenii au o participare record la slujbele religioase – 61%.

Republica Cehă și Estonia au niveluri de religiozitate similare cu cele ale Danemarcei, situându-se mult sub scorurile est și central-europene, cu doar 8%, respectiv 7% dintre locuitori consideraţi a fi extrem de religioși.

România se află pe prima poziţie a clasamentului, cu 55% dintre locuitorii ei declarându-se foarte religioși, urmată fiind de Armenia (51%), Georgia (50%), Grecia (49%), Moldova (47%), Bosnia (46%) și Croaţia (44%).

În România, 50% dintre locuitori susţin că religia joacă un rol important în viaţa lor și tot atâţia frecventează cel puţin lunar biserica, 44% se roagă zilnic și 64% sunt absolut convinși de existenţa lui Dumnezeu.

Sunt și specialiști români care afirmă că religiozitatea românilor ar fi doar aparent mai mare decât în alte locuri din Europa. Comportamentele contrare valorilor creștine, de la corupţie și violenţă la numărul mare de sarcini la vârsta adolescenţei și la frecvenţa avorturilor sunt un indiciu al faptului că multe norme religioase se bucură de o adeziune mai degrabă verbală și nu ajung să fie transpuse și în practică, potrivit sociologului Gelu Duminică.

„Religia nu modifică foarte mult valorile etice şi morale, în cazul nostru”, conchide psihologul Mihai Copăceanu.