Cu ocazia sărbătorii catolice a „Vizitei Sfintei Fecioare Maria" (la verișoara sa, Elisabeta), desfășurate în urmă cu câteva zile, Papa Benedict a afirmat: „Maternitatea Mariei e un eveniment uman și, totodată, divin. [...] Fiul lui Dumnezeu a fost născut din El, dar în același timp este fiul unei femei, Maria. [...] Din acest motiv, Mama lui Iisus poate și trebuie numită «Mama lui Dumnezeu»".

Reprezentarea Mariei în teologia catolică a suferit o transformare substanţială de-a lungul istoriei, explică James Tabor, autorul cărţii Pavel și Iisus: Cum a transformat apostolul creștinismul, pentru Huffington Post.

Mama lui Dumnezeu

Maria în teologia catolicăÎ. ntre reprezentarea istorică a Mariei, mama evreică a lui Iisus, și „Mariologie” există o prăpastie uriașă, afirmă Tabor. „Mariologia” reprezintă dogma teologică și închinarea la „Binecuvântata Fecioară Maria” ca „Mamă a lui Dumnezeu”, ce include „imaculata concepţie” (conform căreia Maria a fost scutită la propria naștere de „păcatul originar”), „virginitatea perpetuă” (nu a avut niciun contact sexual de-a lungul vieţii) și „înălţarea” ei trupească la cer.

Conform doctrinei catolice, Maria tronează în prezent lângă Fiul ei, Iisus Christos, la dreapta lui Dumnezeu, având rolul de co-mijlocitor în favoarea omenirii, fiind privită uneori chiar drept „co-Redemtrix”, sau „co-mântuitoare”.

Maria în istoria biblicăDar cum este reprezentată Maria la nivel istoric? „Biblia o prezintă ca fiind mamă a șapte copii: Iisus, cei patru fraţi ai Săi – Iacov, Iose, Simon și Iuda – și cel puţin două surori (Evanghelia după Marcu 6:1-3)”, scrie Tabor. „Tradiţiile ulterioare au afirmat că acești băieţi ar fi fost verii Lui sau fraţii Lui vitregi, dar în Evanghelii ei sunt prezentaţi ca fii ai lui Iosif și ai Mariei”, adaugă el.

Autorul susţine de asemenea că Biblia lasă să se înţeleagă că Iisus ar fi fost fiul cel mai mare din familie, cu drepturi speciale de întâi-născut, întrucât, atunci când se afla pe Cruce în ultimele momente ale vieţii Sale, a încredinţat-o pe mama sa în grija „ucenicului Său iubit”, Ioan (Evanghelia după Ioan 19:25-27).

Fraţii lui Iisus – biologici sau vitregi?Pe de altă parte, discuţia despre legăturile familiale ale lui Iisus este una extrem de controversată, nefiind încă complet rezolvată în teologia creștină. Spre exemplu, faptul că Iisus a încredinţat-o pe Maria în grija ucenicului Său e privită de alţii ca fiind o dovadă că „fraţii” lui Iisus nu erau copiii biologici ai Mariei, pentru că altfel ei ar fi fost cei care ar fi avut grijă de ea în continuare.

În plus, faptul că „fraţii” lui Iisus au încercat în câteva ocazii să-I controleze activitatea sugerează de asemenea posibilitatea ca ei să fi fost mai în vârstă decât Iisus, provenind poate dintr-o căsătorie anterioară lui Iosif. În familiile evreiești, copiii mai în vârstă aveau autoritate în faţa celor mai tineri. Cu toate acestea, scrie Adventist Review, identitatea fraţilor lui Iisus nu poate fi stabilită cu certitudine, aceștia putând fi fraţii Lui biologici, chiar dacă multe dintre dovezi par a indica faptul că erau fraţii Lui vitregi.

Fecioara Maria – o femeie asexuată – Mama lui Dumnezeu?Nu în ultimul rând, Biblia nu afirmă direct dacă Maria ar mai fi avut relaţii sexuale cu Iosif în timpul căsătoriei, însă nici nu neagă acest lucru. Evanghelia după Matei 1:25 afirmă că Iosif „ nu a avut relaţii intime cu ea până când a născut”, însă acest lucru nu implică automat faptul că a avut și alţi copii. Scopul remarcii lui Matei a fost doar acela de a sublinia că Maria era virgină atunci când L-a născut pe Iisus.

Citește și: Panta alunecoasă și sensibila coardă a anxietăţii

Oricare ar fi natura precisă a relaţiei dintre Iisus și fraţii Săi, Tabor afirmă că, din perspectivă istorică, „Mariologia” o jefuiește pe Maria de umanitatea sa. Însuși conceptul de „mamă a lui Dumnezeu” asexuată e complet străin de cultura iudaică, care onora femeia în special în postura de soţie și mamă. Idealizarea asexualismului a fost introdusă în creștinism odată cu dezvoltarea conceptului ascetic, dualist, cvasi-gnostic, de depreciere a „cărnii” și a orice are legătură cu lumea aceasta, în contrast cu lumea cerească. Dar această viziune este străină de Biblie.

Așadar, conchide autorul, departe de a reprezenta un sacrilegiu sau o blasfemie, acceptarea rolului uman al Mariei ca femeie și mamă nu face, în realitate, decât să o onoreze.