teologie

Paștele în vremea COVID-ului: Jertfa lui Dumnezeu și jertfa noastră

Pentru cel care acceptă ca reală consemnarea biblică despre viaţa lui Iisus, miza este alegerea unui răspuns faţă de gestul Mântuitorului de a-Și oferi viaţa. Ce înseamnă să primești jertfa lui Iisus? Cum ni se aplică ea nouă? În ce fel devine ea parte a vieţii noastre?

Dumnezeul suveran cu chip de părinte (sau Suveranul cu chip de tată)

Într-o societate cu mentalităţi pragmatice, orice fel de credinţă este supusă exclusiv judecăţilor de ordin practic. Eficacitatea, utilitatea și beneficiul sunt criteriile de bază în funcţie de care acţiunilor, faptelor sau credinţelor li se atribuie valoare. În contextul acesta, evaluarea beneficiilor credinţei religioase intră adesea în conflict perspectiva suveranităţii lui Dumnezeu. Cum poate fi integrată în viaţa omului contemporan imaginea unui suveran care face ce vrea, cum vrea și când vrea, fără ca cineva să-i poată cere socoteală?

Lăcomia cunoașterii

Dacă știinţa ar fi o religie, cât de violentă ar fi în comparaţie cu creștinismul?

Este religia cauza violenţei din lume?

Rareori religiile folosesc violenţa ca vehicul pentru mesajul lor, deși unii susţinători extremiști ai unei religii sau ai alteia ar putea recurge la violenţă ca instrument pentru propagarea și îndreptăţirea religiei respective. Noi, creștini fiind, trebuie să fim primii care să recunoască acest lucru.

Aşteptând iadul

Perspectiva iadului ocupă un colţ întunecat în mintea celor mai mulţi dintre noi, fie că ne gândim la acest lucru, fie că nu. Pentru mulţi creştini, credinţa în iad este chiar mai importantă decât credinţa în Dumnezeu, din moment ce de multe ori se întâmplă ca prima să o modeleze pe ultima, şi nu invers, aşa cum ar fi sănătos şi riguros. Iar într-o epocă definită de anxietăţi generalizate, cronice, cercetătorii au început să se întrebe dacă nu cumva credinţa în iad poate fi inclusiv un predictor al sănătăţii noastre mintale.

Scădere dramatică a numărului de studenţi la teologie în Marea Britanie

Numărul tinerilor englezi care aleg să studieze pentru o diplomă de licenţă în domeniul religiei a scăzut cu peste o treime în numai șase ani.

Dosarul „Revenirea” – O anchetă de 2000 de ani (VII)

La capătul unui periplu care a urmărit modul în care credinţa şi speranţa celei de a doua veniri a lui Iisus s-au manifestat în istoria bimilenară a creştinismului, ultima parte a dosarului „Revenirea” prezintă secvenţele finale care leagă această istorie de prezent: mişcarea millerită şi adventismul.

Dosarul „Revenirea” – O anchetă de 2000 de ani (V)

După ce, în primele două articole, a fost urmărită evoluţia istorică a învăţăturii creştine despre revenirea lui Iisus Christos, în al treilea articol, cel care precedă articolul de faţă, am făcut o minimă trecere în revistă a unor curente filozofice, politice, religioase, esoterice, importante pentru a înţelege lumea în care au apărut trezirile milenariste din secolul al XIX-lea.

Dosarul „Revenirea” : O anchetă de 2000 de ani (IV)

Partea IV – Lumea în secolele XVIII-XIX

Dosarul „Revenirea” – O anchetă de 2000 de ani (III)

Partea a III-a: Milenarismul modern

De câte Biblii are nevoie o singură persoană?

„Avem nevoie de o astfel de Biblie”, susţinea reverendul Richard Cizik, vicepreședintele Asociaţiei Naţionale a Evanghelicilor din America, la publicarea primei Biblii Verzi, în 2010. Problemele de mediu actuale cer o Biblie ecologică, în care să fie marcate cu verde pasajele despre calitatea creaţiei divine și grija faţă de natura pe care ne-a încredinţat-o Dumnezeu, susţine Cizik.

Dosarul „Revenirea” : O anchetă de 2000 de ani (I și II)

Orice religie are sau nu căutare în funcţie de beneficiile promise. Pe om îl interesează beneficiile imediate în viaţa aceasta, dar îl interesează în mod special viitorul, speranţa pe care i-o aduce propria religie şi cât este ea de sigură.

Protestul lui Luther nu s-a încheiat

În ianuarie 2014, într-un gest pe care site-ul catholic.org l-a numit istoric, Papa Francisc le-a trimis un mesaj de unitate, înregistrat cu telefonul mobil, liderilor charismatici și penticostali, care participau la o conferinţă organizată de Kenneth Copeland Ministries1.

Va fi Templul reconstruit?

Pentru Paștele evreiesc din 2007, Sinedriul a votat reintroducerea sacrificiilor animale. Forul religios evreiesc spune că a venit chiar și vremea ca Templul să fie reconstruit.

Dosarul ecumenismului: Ecumenismul în perioada recentă (IV)

În ce măsură ecumenismul este inclus în preocupările lui Dumnezeu? Cuprinde agenda lui Dumnezeu acest deziderat?

Dosarul ecumenismului: De la Reformă la postmodernitate (III)

Spiritul dialectic al ecumenismului naște, printre altele, o întrebare al cărei răspuns deplin se lasă încă așteptat. Cum se face că spiritul critic și raţionalismul de origine iluministă, coroborate cu punerea Bibliei la dispoziţia omului de rând, au dus la atâtea schisme?

Dosarul ecumenismului: Unitatea bisericească și „teroarea istoriei” (religioase) medievale (II)

Secolele tulburi care au urmat Marii Schisme, din 1054, și climatul similar din interiorul bisericii creștine au făcut loc treptat unor mutaţii profunde în...

Dosarul ecumenismului: De la Biserica apostolică la Marea Schismă (I)

În faţa sutelor de confesiuni creștine care există în prezent, eforturile ecumenice ale ultimelor decenii au născut, invariabil, câteva întrebări complementare și deopotrivă legitime: Este posibil dezideratul lui Hristos: „toţi să fie una”?

Consternarea

Imprevizibilitatea lui Iisus este una dintre cele mai memorabile trăsături ale Sale. Una care nu s-a născut însă dintr-o inteligenţă speculativă ieșită din comun, ci dintr-o perspectivă atât de diferită asupra realităţii, încât nici cei mai antrenaţi și educaţi gânditori nu o puteau întrezări. Astfel, imprevizibilitatea lui Iisus vorbește mai mult despre noi decât despre El.

Timpul nostru în lumina profeţiilor

Nu numai că Biblia e conformă cu adevărata ştiinţă, dar ea chiar este scriere ştiinţifică. Deşi tema sa principală e salvarea omenirii, totuş se ocupă şi de laturea astronomică, geologică, biologică, medicală şi inventivă a ştiinţei, revelând în toate aceste domenii minuni, pe cari cărturarii moderni deabiâ acum le scot la iveală.

Dumnezeul iubirii. Dumnezeul drept

Cu secole în urmă, teologul şi filosoful german Gottfried Wilhelm Leibniz folosea pentru prima dată termenul „teodicee”1 – „justificarea lui Dumnezeu”. Prin teodicee, Leibniz se referea la realitatea ultimă a justificării, o dată pentru totdeauna, a lui Dumnezeu şi a tuturor căilor Lui înaintea întregului univers.