Credință

Nominalizarea la șase premii Oscar și câștigarea premiului la două categorii1 au confirmat sentimentul publicului larg că au avut de-a face cu un film foarte bun, din toate punctele de vedere.

Pavel Kudelich este un renumit sculptor și restaurator. De asemenea, este membru al Sindicatului Artiștilor din Rusia, filiala Sankt Petersburg, secţia Restaurare. S-a remarcat prin restaurarea și realizarea diverselor sculpturi și a interioarelor ornamentale ale palatelor, muzeelor și bisericilor.

„În faţa noastră sunt lucruri mai interesante decât cele pe care le-am lăsat în urmă.” (C.S. Lewis)

„Şi Dumnezeul meu să îngrijească de toate trebuinţele voastre după bogăţia Sa, în slavă, în Iisus Hristos” (Filipeni 4:19). Printre versetele mele biblice favorite se numără și cel scris de Pavel bisericii din Filipi, deși motivul acestei preferinţe s-a schimbat de-a lungul timpului.

Producătorii filmului „Hacksaw Ridge” mărturiseau într-un interviu că, pentru a menţine pelicula impresionantă și emoţionantă, au fost nevoiţi să economisească și chiar să modifice ușor unele dintre amintirile necombatantului Desmond Doss. De altfel, filmul nu este un rezumat al vieţii lui și o rememorare a momentelor-cheie care l-au transformat pe Doss într-un erou.

Cu Dumnezeu alături, viaţa poate deveni o călătorie magnifică, impregnată de curaj, frumuseţe, demnitate și iubire.

Puţine dezbateri încing spiritele aşa cum o face opoziţia dintre ştiinţă şi religie. Adoptarea radicală a oricăreia dintre cele două poziţii a dus la discreditarea extremă a poziţiei opuse. Un nou studiu vine să arunce gaz pe foc, lansând o ipoteză psihologică incendiară: gândirea analitică diminuează credinţa religioasă.

Serena Williams tocmai a câștigat al şaselea Wimbledon din carieră și este deţinătoarea en-titre a tuturor trofeelor de Grand Slam. Nu mai puţin de 21 de astfel de trofee au trecut prin mâna sa. Sursa loviturilor sale fulgerătoare sale vine dintr-o direcţie la care prea puţini s-ar gândi.

Mult timp m-a deranjat povestea lui Iov și nu am putut să trec de ideea că Dumnezeu și Satana ar putea pune un pariu a cărui urmare directă să fie pierderea unor vieţi omenești.

„Știinţa nu duce la certitudine. Concluziile sale sunt întotdeauna incomplete, provizorii și supuse revizuirii.” - Ian Barbour, Religion in an Age of Science („Religia într-o epocă a știinţei”)

Am fost crescut în Onehunga, o suburbie plină de culoare a orașului Auckland din Noua Zeelandă. Muzica și compunerea cântecelor au fost întotdeauna pasiunile mele și, de la o vârstă fragedă, am avut aspiraţii ambiţioase.

Semnele par a indica faptul că lumea noastră trăieşte o criză de credinţă. Credincioşii activi se plâng de apatie, credincioşii mai puţin familiarizaţi nu ştiu la ce să se aştepte şi cum să măsoare credinţa vie. Şi pentru unii şi pentru alţii, Dumnezeu pare departe. Totul poate fi un demers plăcut şi de dorit dacă...

Mulţi creştini cred că Dumnezeu nu mai face minuni astăzi şi prin urmare, nici vindecări. Însă medicii creştini susţin contrariul. Ba mai mult, spun că situaţiile de care s-au lovit de-a lungul carierei lor le confirmă asta.

Cartea lui Nathan Brown, „De ce mă lupt să am credinţă“ este un exerciţiu de „apologetică personală“, un drum pe care să îl parcurgi cu gândul la tine și la propriile credinţe și îndoieli.

Se spune că, odată cu trecerea timpului, devenim mai înţelepţi. Oare cât de înţelepţi am devenit după o pandemie globală cu milioane de morţi, un război aproape de graniţă, probleme economice și multe drame personale în care suntem prinși ca în mrejele unei furtuni uriașe?

Cupa Mondială este urmărită cu plăcere în toată lumea. Cele mai bune faze alcătuiesc topuri care sunt date în reluare pe toate canalele de televiziune, spre deliciul microbiștilor. Printre acestea se numără însă și momente închinate lui Dumnezeu, care fac deliciul creștinilor.

Spiritul dialectic al ecumenismului naște, printre altele, o întrebare al cărei răspuns deplin se lasă încă așteptat. Cum se face că spiritul critic și raţionalismul de origine iluministă, coroborate cu punerea Bibliei la dispoziţia omului de rând, au dus la atâtea schisme?

Credinţa neabătută a lui Iosif în puterea lui Dumnezeu de a controla totul l-a ajutat să depășească orice încercare. El a profitat de ocazia de a sta înaintea lui Faraon pentru a da mărturie despre Dumnezeul lui.

Când eram mic, îmi plăcea să ascult poveștile bunicii mele. Prin intermediul lor, imaginaţia mea colinda prin locuri îndepǎrtate, pe mǎsurǎ ce îmi era trezitǎ curiozitatea. Nu mai sunt de mult un copil, dar fascinaţia pentru poveşti nu s-a diminuat: am devenit regizor de film, iar istorisirea poveştilor captivante reprezintǎ acum nucleul studiului şi muncii...

„Credinţa ne face să descoperim că întâlnirea cu Dumnezeu valorizează, perfecţionează şi înalţă ceea ce există adevărat, bun şi frumos în om", a spus Papa Benedict al XVI-lea în cadrul audienţei generale de miercuri, din seria de cateheze despre credinţă.

„Ar trebui să mă fi văzut, singur în acea cameră la Colegiul Magdalen, cum, noapte de noapte, ori de câte ori ori mintea mi se oprea un moment din lucru, Îl simţeam apropiindu-se de mine pas cu pas și hotărât, pe acela pe care atât de mult nu doream să Îl întâlnesc… Cel de care...