Recunoașterea demnităţii
Deși ideea demnităţii umane poate părea relativ nouă pe scena istoriei, ideea valorii omului are o istorie consistentă, după cum ne-o confirmă naraţiunea Genezei biblice, Cicero, Kant și alţii[1].
Demnitatea creștină, un dar și o promisiune
Una dintre acuzaţiile aduse religiei și credinţei este că valorile lor știrbesc pilonii principali ai demnităţii: libertate, autonomie, iubire de sine ș.a.m.d. Se afirmă că, în contrast cu aceste valori ale demnităţii, credinţa se exprimă îndeosebi pe calea smereniei. Se află oare afirmarea demnităţii și trăirea credinţei pe drumuri opuse?
Ce spune legea despre demnitate?
Era o zi obișnuită de vineri. Eram presat de timp și grăbit să-mi rezolv o serie de treburi care nu mai suportau amânare. Știam că trebuia să ajung la un magazin pentru a achiziţiona un produs „vital”. Alergam haotic printre rafturi căutând produsul, doar ca să-mi adâncesc frustrarea masculină că nu sunt în stare să...
Păstrarea demnităţii este cheia libertăţii personale
Cum recunoaștem încălcarea demnităţii și cum ne afectează ea în viaţa de zi cu zi?
„Eu sunt pentru că noi suntem”. Demnitatea în comuniune
Nelson Mandela, unul dintre cei mai emblematici luptători împotriva apartheidului (regimul de segregare rasială impus de guvernul alb minoritar din Africa de Sud), a petrecut 27 de ani în închisoare din cauza luptei sale pentru demnitate, egalitate și dreptate.
