Dumitru Borțun

„…ceea ce contează nu e sensul vieţii în general, ci mai degrabă sensul specific al vieţii omului la un anumit moment…” (Viktor E. Frankl)

„Oamenii inteligenţi, cu pregătire știinţifică, nu mai cred (sau nu au cum să mai creadă) în Dumnezeu.”

„Nu voim, fraţilor, să fiţi în necunoștinţă despre cei ce au adormit, ca să nu vă întristaţi ca ceilalţi, care n-au nădejde” (1 Tesaloniceni 4:13).           

Războiul din Ucraina și fake news par a fi o realitate simbiotică în momentul actual. Descoperiţi în acest articol teme majore ale intoxicării, prin care se urmărește distragerea atenţiei românilor și bagatelizarea războiului din Ucraina. Așa cum s-a mai spus, războaiele din secolul al XXI-lea sunt războaie hibride, în sensul că, pe lângă mediile în care...

Se spune că Dumnezeu lucrează prin oameni. Sunt convins că oamenii evocaţi în legătură cu momentele mele astrale – și am ţinut să-i nominalizez pe toţi – au contribuit, fiecare în felul lui, la reîntâlnirea mea cu Divinitatea.

Cauza discutabilă, cu varianta latinească cum hoc ergo propter hoc, vizează eroarea prin care cineva consideră că un anumit fenomen este cauza producerii altuia numai pentru că s-a produs împreună sau în același timp cu acesta și, eventual, pentru că simultaneitatea celor două s-a repetat atât cât să se suspecteze că este vorba de o...

Prietenul poartă în pieptul său caseta de valori a identităţii noastre.

Prăbuşirea regimurilor comuniste din ţările est-europene a generat un mare optimism istoric. Francis Fukuyama, considerat în epocă un profet al capitalismului liberal, vedea în evenimentele deceniului nouă al secolului trecut semnele „universalizării democraţiei liberale occidentale ca formă finală de guvernare umană”, odată cu încheierea „evoluţiei ideologice a umanităţii”, adică odată cu ieşirea din scena istoriei...

În calitate de creștini suntem interesaţi de o permanentă perfecţionare spirituală, morală, general umană. Dar putem reuși, oare, fără perfecţionarea modului nostru de a gândi, a capacităţii de înţelegere și, ca atare, sporindu-ne capitalul de cunoaștere?

Ni se tot spune să ne distanţăm social, ca și când socialul ar fi ceva exterior fiinţei umane, parcă nu ar fi elementul ei constitutiv. Pentru a ne proteja unii pe alţii, mai bine să ne distanţăm acum social, pentru a salva apropierea sufletească. Altfel spus, să sacrificăm exteriorul de dragul interiorului și prezentul de...

Lupta cu noul coronavirus este însoţită de mai multe „lupte paralele”, printre care și lupta cu frica oamenilor, care se poate transforma în panică – unul dintre cele mai periculoase fenomene sociale.

Eșantionul părtinitor este și el un eșantion nereprezentativ, fie din raţiuni cantitative, ca în cazul eșantionului insuficient, fie din raţiuni calitative: structura lui nu reprezintă structura populaţiei reale, care face obiectul cunoașterii noastre. Atunci când cercetătorii nu aplică tehnici și procedee probabilistice pentru a construi un eșantion aleatoriu, există riscul ca sentimentele și așteptările lor,...

În cercetarea știinţifică, eșantionarea este principala metodă pentru cunoașterea realităţilor pe care cercetătorii nu le pot accesa la scara 1/1. Se presupune că proprietăţile descoperite la nivelul eșantionului (origine, evoluţie, structură, funcţii sau comportament) sunt valabile la nivelul realităţii studiate. Adesea, această realitate este o mulţime de elemente; atunci când elementele sunt indivizi vii, oameni...

A argumenta făcând apel la noutatea unei idei, la ceea ce ea inovează într-un domeniu nu este neapărat greșit. Gânditorul vizionar Alvin Toffler a lansat frumoasa expresie „nostalgia viitorului”, ce arăta preţuirea sa pentru aventura pe care ne-o promite viitorul, pentru năzuinţa unora dintre noi de contopire cu timpul nou, in statu nascendi.

După Iisus, adică în epoca numită „după Hristos - d.Hr.”, istoria omenirii nu s-a confundat cu istoria creştinismului şi, după cum se ştie, nu a fost istoria unui marş triumfal al creştinismului spre universalizarea sa şi unificarea genului uman. Dimpotrivă, această istorie poate fi caracterizată mai degrabă ca o manifestare a „marii lupte” (the great...

În urmă cu cinci decenii, când s-a înfiinţat Organizaţia Mondială de Psihiatrie Socială, mulţi au luat-o ca pe o glumă proastă, iar alţii, mai analitici, au încercat să demonstreze că bolile psihice nu pot fi decât individuale.