Zahărul, un pericol pentru sănătatea mintală a adolescenţilor

1194

O dietă bogată în zahăr în tinereţe poate avea un impact distructiv major asupra stării psihologice și funcţionării creierului, au observat experţii de la Școala de Medicină din cadrul Universităţii Emory.

Pentru experiment, cercetătorii au folosit șoareci adulţi și aflaţi la vârsta adolescenţei. O parte dintre aceștia au fost hrăniţi pe baza unui regim alimentar bogat în fructoză, una dintre multiplele forme în care se găsește zahărul. Ceilalţi au avut o dietă echilibrată.

După 10 săptămâni, s-a observat că doar animalele la vârsta adolescenţei care consumaseră alimente cu un conţinut ridicat de fructoză au suferit modificări comportamentale negative. Acest grup a înregistrat atât o accentuare a simptomelor de depresie și anxietate, cât și o alterare a modului în care creierul reacţionează în faţa stresului. Concluziile sunt cu atât mai importante, cu cât modul de răspuns la stres se află încă în dezvoltare în perioada adolescenţei.

„Rezultatele noastre oferă perspective noi asupra modului în care alimentaţia poate altera sănătatea creierului și pot avea implicaţii importante în domeniul nutriţiei și dezvoltării adolescenţilor”, a declarat unul dintre autorii studiului, Constance Harrell.

Fructoza se regăsește în mod natural în fructe, legume și miere. Totodată, compusul se regăsește și în zahărul de masă și în produse alimentare precum deserturi, conserve sau lactate, potrivit Consiliului de Control al Caloriilor.

Studiile anterioare au arătat că o dietă bogată în fructoză provenind din zahărul adăugat poate dăuna grav sănătăţii inimii, poate duce la dezvoltarea afecţiunilor hepatice nonalcoolice, a obezităţii sau cancerului și poate creea rezistenţă la insulină, crescând riscul apariţiei diabetului de tip 2.

În ceea ce privește efectele fructozei asupra creierului, acestea se extind dincolo de transformările de ordin comportamental. Experţii de la UCLA au descoperit că un consum ridicat de zahăr de acest tip, vreme de șase săptămâni, poate determina încetinirea activităţii cerebrale și poate afecta abilităţile cognitive, printre care memoria și capacitatea de învăţare.

 

Foto: stockvault.net