După ce am înţeles că procrastinarea e mai mult decât lene și că impactul ei este profund și complex, e timpul să ne concentrăm pe ce putem face pentru a rupe cercul vicios al amânării.

După ce am înţeles că procrastinarea e mai mult decât lene și că impactul ei este profund și complex, e timpul să ne concentrăm pe ce putem face pentru a rupe cercul vicios al amânării.

Amânarea este un ciclu care pornește de la regulile de viaţă și valorile pe care ni le asumăm și se reflectă apoi în comportamentul nostru. De aceea, pentru a renunţa la obiceiul amânării este necesar să învăţăm să ne combatem propriile reguli toxice/scuze pentru procrastinare, să învăţăm tehnici practice pentru a ne opri din amânat și să învăţăm să tolerăm disconfortul.

Să spunem că trebuie să faci curăţenie în casă. E posibil ca regulile tale toxice și scuzele pe care le asculţi să aibă legătură cu principiul plăcerii , frica de eșec sau dezaprobare, teama de necunoscut, încrederea în sine scăzută sau epuizarea resurselor. Odată activate, aceste „reguli” îţi vor schimba modul în care te raportezi la sarcina respectivă. De exemplu, dacă o regulă a ta are legătură cu principiul plăcerii, poţi gândi ceva de tipul „distracţia ar trebui să fie mereu pe primul loc, curăţenia nu e distractivă” și te vei simţi plictisit și frustrat că trebuie să te ocupi de treburi. Fiindcă aceste simţăminte îţi provoacă disconfort, vei încerca să scapi de această senzaţie și își vei găsi o scuză tolerabilă care să justifice evitarea („sunt prea obosit; mai bine fac curat mâine, când sunt mai odihnit”). Cu cât mai incomodă este sarcina și cu cât sunt mai convingătoare scuzele, cu atât mai mari șansele de a amâna.

Interoghează-ţi scuzele

Specialiștii de la Center for Clinical Intervation (CCI), un program guvernamental, aplicat la scară naţională în SUA, le recomandă celor care au tendinţa să amâne sarcinile care nu le fac plăcere să își pună sub semnul întrebării scuzele. Concret, atunci când pornești de la premisa „sunt obosit acum”, tinzi să concluzionezi „mai bine fac ce am de făcut după ce mă odihnesc”. Dacă ești sincer cu tine, însă, vei recunoaște că această concluzie nu te ajută de loc. Da, ești obosit acum, iar lucrurile vor cere ceva mai mult efort. Dar și altădată când te-ai ocupat de ce aveai de făcut, deși ţi-era somn, te-ai simţit mai bine fiindcă te-ai apucat de ele și ai rezolvat o parte din sarcini, ba încă ai simţit că ai mai multă energie decât aveai când ai început.

Dacă vei întârzia, gândul că ai ceva de făcut nu îţi va da oricum pace. Te vei simţi tot mai vinovat pe termen lung, iar sarcina va deveni și mai greu de rezolvat pe măsură ce termenul limită se apropie. În plus, nu ai nicio garanţie că te vei simţi mai motivat să te apuci de treabă după ce te-ai odihnit. Iar dacă începi acum, și te vei simţi un pic mai bine, poate vei avea chef să rezolvi chiar mai mult decât ţi-ai propus iniţial.

Unii vor avea cu singuranţă nevoie să testeze înainte de a accepta aceste scenarii alternative, iar psihologii sunt de părere că astfel de experimente sunt benefice. Încearcă o dată să te apuci de lucru așa cum îţi propui: după ce te-ai odihnit și vezi care sunt rezultatele. Dacă te simţi mai bine, dacă ai timp suficient, dacă lucrezi mai eficient. Apoi, în altă ocazie, lucrează în ciuda oboselii și compară rezultatele.

Psihologii de la CCI sugerează un tipar de întrebări disputaţionale, care te vor ajuta să îţi combaţi scuzele:

–  Ce dovezi factuale/motive am că e mai bine pentru mine să amân această sarcină/scop?-  Ce dovezi factuale/motive am că e mai bine pentru mine să mă ocup acum de această sarcină/scop?-  Chiar e adevărat că pe termen lung îmi va fi mai bine dacă amân această sarcină/scop?-  Chiar e adevărat că nu sunt în stare să fac nici cel mai mic pas înspre realizarea sarcinii/scopului meu acum? Pot oare să rezolv măcar câteva părticele din ea, chiar dacă nu am condiţiile ideale?-  Dacă fac măcar un pas acum, ce s-ar putea întâmpla? Cum m-aș simţi?-  Dacă nu fac nici măcar un pas acum, ce s-ar putea întâmpla? Cum m-aș simţi?

Promptitudinea e aproape întotdeauna mai avantajoasă

Poate nu realizezi imediat, însă dacă stai și analizezi comparativ beneficiile pe termen scurt și cele pe termen lung, vei constata că e mai avantajos să acţionezi prompt. Lucrul acesta se va reflecta și asupra calităţii vieţii nu doar asupra muncii depuse. Aceasta fiindcă persoanele care programează prompt atunci când au ceva de făcut și se ţin strâns de program rezolvă sarcinile imediat sau relativ timpuriu în cadrul programului stabilit par să adopte o manieră mai eficientă de a se ocupa de rutinele traiului zilnic.

În privinţa bărbaţilor, cel puţin, acest mod de acţiune a fost corelat în studii cu o mai mare capacitate de autocontrol, o caracteristică adaptativă a managementului stresului, asociată satisfacţiei de viaţă care, la rândul ei, a fost asociată cu o sănătate psihică pozitivă.

Dosarul „Procrastinarea” continuă cu o listă de tehnici practice care și-au dovedit eficienţa în combaterea amânării.