Giganţii din IT și telecomunicaţii pregătesc trecerea la un nou standard de telecomunicaţii – 5G. Un astfel de upgrade pare repetitiv (am mai trecut și de la 2G la 3G, apoi la 4G), dar specialiștii ne avertizează că va fi departe de ce am trăit până acum. Nu doar că vom avea viteze de descărcare de 10 ori mai mari pe telefoanele mobile (nu că am avea nevoie), dar vom beneficia și de mijloace de transport mai sigure, servicii cloud bazate pe inteligenţă artificială și de multe alte beneficii caracteristice unei societăţi pe deplin mobile și interconectate.
5G este a cincea generaţie de conectivitate a internetului mobil, care promite viteze mult mai mari de încărcare şi descărcare, acoperire mult mai largă şi conexiuni mai stabile. Dacă 1G ne-a permis să vorbim unii cu alţii, 2G ne-a permis să ne trimitem mesaje, 3G ne-a oferit acces la date și internet, iar 4G a mărit viteza la toate, 5G va gestiona mii de conexiuni simultan, de la telefoane mobile până la camere video şi semafoare smart.
Avansurile primare pe care le va înregistra tehnologia se grupează pe trei ţinte majore. În primul rând va crește viteza. Dacă la nivel global+ oamenii experimentează cu 4G o viteză maximă de 16,9 Mbps, tehnologia 5G promite viteze de peste 1 Gbps. În al doilea rând, tehnologia 5G va permite ca mult mai multe dispozitive să fie conectate wireless în același timp, un avans notabil având în vedere că nevoia de date mobile este tot mai mare. În al treilea rând, 5G-ul va permite o comunicare cu adevărat în timp real între dispozitive, cu o întârziere estimată la 9 milisecunde. Acesta este un aspect cheie pentru tehnologii precum cele folosite de mașinile autonome.
A patra revoluţie industrială
Apelurile video cu imagine și sunet foarte clare și conversaţii fără întreruperi vor fi doar începutul aventurii 5G. Specialiștii se așteaptă la multe aplicaţii în domeniul medical, cu brăţări de fitness care vor putea monitoriza parametrii stării de sănătate și vor putea apela serviciile de urgenţă când este cazul, și cu roboţi chirurgicali extrem de performanţi care vor putea fi controlaţi de la distanţă. „Monitorizarea în timp real va reduce costurile pentru că mutăm monitorizarea şi îngrijirea pacienţilor din spital acasă şi aceasta înseamnă o reducere a costurilor de spitalizare. De asemenea pot fi prevenite probleme de sănătate ale pacienţilor folosind inteligenţa artificială”, explică Elena Ovreiu, de la Falcutatea de Inginerie Medicală.
Fabricile vor fi pline de roboţi care își pot comunica între ei poziţiile și își pot ajusta taskurile în timp real, permiţându-le să fie mult mai eficienţi pentru că nu mai așteaptă un input uman. Sau imaginaţi-vă o flotă de drone care se folosește de senzori pentru a-și coordona activitatea pe terenurile arabile sau în zonele lovite de calamitate. Comunicând wireless una cu cealaltă şi cu baza prin reţelele 5G, dronele ar putea desfăşura misiuni de căutare şi salvare, ar putea trage focuri de avertizare sau ar putea monitoriza traficul.
În acelaşi timp, mulţi consideră că tehnologia 5G va fi crucială pentru vehiculele autonome, care vor avea capacitatea să citească date din trafic şi hărţi în timp real şi să preia informaţii unele de la altele pentru a putea evita accidente. Totodată, tehnologia 5G va face ca Internetul lucrurilor să devină în final o realitate. Mai toate dispozitivele electrice/electronice vor putea fi contectate la internet și controlate wireless, astfel încât mașina de spălat, de exemplu, să poată stoca informaţii despre obiceiurile proprietarului și în același timp să optimizeze consumul pentru a proteja mediul. Însă posibilităţile sunt nelimitate și duc la concepte precum smart cities.
„Impactul pe care 5G-ul îl va avea asupra noastră, a tuturor, va fi unul mult mai mare decât toate celelalte update-uri ale tehnologiei. Vorbim de a patra revoluţie industrială, ceea ce ne va duce la dezvoltări ulterioare la care în mod sigur nu ne gândim acum”, apreciază Sorin Grindeanu, preşedintele ANCOM.
Este de așteptat ca aceste progrese să vină treptat. Companiile sunt în plină dezvoltare și testare de hardware și software care să funcţioneze cu această tehnologie, însă cele mai multe predicţii vorbesc despre lansarea în masă a tehnologiei pentru anul 2020.
Tehnologia 5G în România
România este pe primele locuri în lume din punctul de vedere al performanţelor reţelelor de comunicaţii. În august 2018, 94% dintre gospodăriile din România aveau acoperire cu reţele 4G. Datorită acestor performanţe, există locuri în România unde se testează deja aplicaţii tip oraș smart şi unde calitatea vieţii este deja îmbunătăţită de aceste aplicaţii. Nu este deci de mirare că România a fost și prima ţară europeană în care tehnologia 5G a fost testată în condiţii reale, de către Orange România.
Comisia Europeană estimează că implementarea tehnologiilor 5G va avea un efect de multiplicare în economia românească de 4,7 miliarde de euro şi va crea peste 250.000 de locuri de muncă. Costurile investiţiilor la nivelul operatorilor se aproximează la 2,3 miliarde de euro pentru ţara noastră. În acest sens, în luna noiembrie a anului trecut, Autoritatea Naţională pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii (ANCOM), a lansat în dezbatere publică Strategia Naţională pentru Implementarea 5G, care îşi propune ca, până în anul 2025, toate centrele urbane, autostrăzile și căile ferate modernizate, porturile și aeroporturile internaţionale din România să fie acoperite cu noua tehnologie. Pentru maximizarea beneficiilor socioeconomice, vor fi 7 proiecte-pilot, distribuite pe întreg teritoriul ţării.
Conform propunerii ANCOM, până la data de 15 decembrie 2018 trebuia să se finalizeze licitaţia pentru acordarea drepturilor de utilizare a frecvenţelor în bandă de 700 MHz şi în celelalte benzi de frecvenţe vizate pentru furnizarea de comunicaţii fixe şi mobile asociate tehnologiei 5G, însă Ordonanţa de Urgenţă 114/2018, care stabilește o valoare minimă care trebuie plătită pentru acordarea licenţelor, a afectat procesul. Valoarea taxelor pe care operatorii de telefonie le-ar avea de plătit pe licenţele pentru serviciile 5G ar fi extrem de mare și există temerea pierderii interesului pentru această tehnologie, cel puţin pentru moment.
Pe de altă parte, există anumite obstacole și la nivel internaţional. Vodafone Europa tocmai a anunţat că pentru moment renunţă la achiziţionarea tehnologiei 5G de la partenerul său strategic Huawei, până ce se va face lumină în acuzaţiile de spionaj lansate de Statele Unite la adresa companiei chineze. Decizia, care în opinia specialiștilor din domeniu a fost luată sub presiuni politice, nu afectează desfășurarea activităţii Vodafone în India, Turcia, Africa și Orientul Mijlociu, unde se vor utiliza în continuare echipamente Huawei, cel puţin deocamdată.
Cât de sigură este tehnologia?
În 2016, șeful Comisiei Federale de Comunicaţii, o agenţie guvernamentală din SUA, estima că 5G va genera zeci de miliarde de dolari în activitatea economică pentru companiile americane, cerând o lansare cât mai grabnică a tehnologiei. „Spre desosebire de alte ţări, noi nu credem că ar trebui să ne petrecem următorii ani studiind cum ar trebui să funcţioneze tehnologia 5G. Viitorul are un fel de a se reinventa singur. Este de preferat să dăm frâu liber inovaţiilor decât să așteptăm ca legiuitori și comisii să definească viitorul. Noi nu vom aștepta după standardizarea tehnologiei”, spunea el. Însă nu toată lumea este încântată de lansarea tehnologiei 5G, în ciuda tuturor promisiunilor de marketing ale marilor dezvoltatori IT. Recent, peste 200 de cercetători din peste 35 de ţări au semnat o petiţie cerând un moratoriu pentru lansarea tehnologiei, până când se va dovedi că nivelul de radiaţii la care vom fi expuși cu toţii este sigur.
Și aceasta pentru că beneficiile tehnologiei vin la pachet cu o problemă. Noul standard de viteză poate fi obţinut numai prin transmisii pe frecvenţe de radio mult mai ridicate decât cele folosite în prezent. Dacă reţelele Wi-Fi funcţionează pe benzi de unde de 2.4-2.7 Ghz, tehnologia 5G va avea nevoie de benzi de cel puţin 24 GHz. Ceea ce înseamnă că va putea oferi viteze incredibile, însă doar pe distanţe scurte, iar pentru a resimţi impactul tehnologiei vor trebui instalate staţii de celule la fiecare 500 de metri. Cel mai probabil acest lucru se va întâmpla doar în zonele dens populate, iar în zonele rurale se vor folosi sistemele existente, ceea ce înseamnă că nu se va resimţi o diferenţă colosală între 4G și 5G, cel puţin pentru început. Doar în Statele Unite se estimează că vor trebui instalate aproximativ 300.000 de celule, cam câte antene au fost ridicate în ultimii 30 de ani.
„Sunt foarte îngrijorat că infrastructura necesară impune un sistem de radiaţii wireless extrem de apropiat de casele noastre, care ve emite nonstop. Frecvenţele radio de la radiaţiile wireless actuale au fost clasificate de Organizaţia Mondială a Sănătăţii drept un carcinogen posibil (tip 2B), iar teste pentru frecvenţe mult mai ridicate nici măcar nu au fost făcute”, spune dr. Jerry Phillips, profesor din chimie și biochimie la Universitatea din Colorado.
În 2011, Organizaţia Mondială a Sănătăţii a clasificat radiaţiile telefoniei mobile drept un posibil cancerigen, pe baza legăturilor sociate între telefonia mobilă și un risc sporit de gliom, o formă de cancer cerebral. Astfel, telefonia mobilă intră în aceeași categorie cu DDT-ul și cu vaporii de benzină. Cu toate acestea, conform Institutului Naţional de Cancer, doar „un număr limitat de studii au evidenţiat o asociere statistică între folosirea telefoniei mobile și riscul de cancer cerebral… dar cele mai multe studii nu au găsit nicio legătură.” Poziţia oficială a Centrului pentru Prevenirea și Controlul Bolilor (CDC) este că „nu există dovezi știinţifice care să dea un răspuns concret la această întrebare. Nu știm sigur dacă radiaţiile de la telefoanele mobile pot cauza probleme de sănătate mai târziu în viaţă.”
Dar pentru Dafna Tachover, avocată care se opune eforturilor de marketizare și impunere a tehnologiei ca un panaceu la problemele modernităţii, problema este clară: „Aproape fiecare persoană din lumea asta deţine deja un telefon mobil. Deci aici nu mai este loc de creștere, așa că industria trebuie să vină cu altă sursă de venit.” Această sursă de venit la care se referă Tachover nu constă neapărat în toate gadgeturile pe care vom ajunge să le cumpărăm când vor avea tehnologie wireless, ci mai ales în toate datele personale pe care acestea le vor strânge despre noi. Doar Internetul Lucrurilor se estimează că va genera 11 miliarde de dolari până în 2025, majoritatea implicând colectarea, managementul și diseminarea datelor consumatorilor. „Totul se rezumă la date. Până acum noi le cumpăram produsele, acum noi vom deveni produsele, datele noastre. Despre asta este vorba în tehnologia 5G”, conchide ea.
