Etichetă: biblie

În primăvara anului 2022, l-am intervievat pentru a doua oară pe venerabilul profesor de exegeză ebraică Jacques Doukhan. În urmă cu zece ani, în primul interviu, am parcurs viaţa sa.

Micuţa galeză Mary Jones a mers pe jos cei 40 de kilometri cu sufletul la gură. Abia aștepta ca, din economiile ei de 6 ani, să-și poată cumpăra o Biblie în limba ei. Dar, în prăvălioara domnului Charles, pastorul și învăţătorul ei, a constatat cu disperare că toate Bibliile erau fie vândute, fie amanetate deja.

Biblia este parte a istoriei, şi studiul vestigiilor antice, pe de o parte, oferă o confirmare (externă) a informaţiilor conţinute doar în scrierile sacre, iar, pe de altă parte, oferă posibilitatea înţelegerii mai ample a contextului în care s-au petrecut evenimentele evocate de Biblie.

La fiecare 100 de ani, lumea trece printr-un proces amplu de transformare, proces care a ajuns să fie numit „Schimbare de paradigmă”. În doar câteva decenii, societatea pare că se rearanjează din temelii.

Dacă vezi Biblia ca un manual care trebuie să fie perfect ca să îşi facă treaba, atunci ai probleme. Trebuie să ne amintim mereu la ce e bună Biblia: ca să schimbe inimi şi să le apropie de Dumnezeu.

Din 2004, de când Google oferă statistici despre căutările utilizatorilor, au existat patru mari subiecte care au generat o creștere semnificativă a căutărilor pe Google cu privire la sfârșitul lumii.

De ce a ales Dumnezeu să Se reveleze printr-un text sacru? Nu existau și alte modalităţi? Mai inspiră Dumnezeu astăzi scripturi?

Când auzim cuvântul „inspiraţie”, ne gândim de obicei la cea artistică, însă ce se înţelege prin „inspiraţie divină”? Cum se petrece aceasta?

Biblia are 66 de cărţi scrise de autori diferiţi pe parcursul a circa 1.500 de ani. Există totuși o temă comună, un laitmotiv? Dacă da, care este acesta? Există un Dumnezeu al Vechiului Testament și un Dumnezeu al Noului Testament?

Ideea că Iisus cel istoric poate fi descoperit doar prin metodologia istorico-criticismului impune textului biblic un tipar limitativ de analiză.

Există greșeli în Biblie? Dacă da, ce fel de greșeli și cum afectează ele caracterul inspirat al ei? Există contradicţii între autorii Bibliei? Cum se explică acestea?

Cititorul obișnuit al Bibliei folosește o traducere. De unde știm că o traducere este bună? Din punct de vedere tehnic, este impropriu ca o traducere...

Cum se deosebesc Scripturile creștine de textele sacre necreștine (Coran, Vedele, Dharmele, Cartea lui Mormon etc.)?

Ce garanţii avem că textele de pe care s-au făcut traducerile moderne ale Bibliei reflectă originalul?

Există subiecte pe care nici măcar Sfânta Scriptura nu le explică în totalitate? Dacă da, de ce procedează Dumnezeu așa?

Cum se explică faptul că legi puse în seama revelaţiei se regăsesc în legislaţia altor popoare antice? Cum pot fi explicate asemănările dintre gândirea biblică și cultura antică? Cum este Dumnezeul biblic în comparaţie cu zeii altor popoare?

Au purtarea măștii, vaccinul anti-COVID sau certificatul verde vreo legătură cu semnul fiarei sau cu numărul 666 din ultima carte a Bibliei, Apocalipsa?

În varietatea de mijloace didactice folosite de Dumnezeu pe parcursul istoriei , profeţia apocaliptică a fost unul dintre cele mai speciale și spectaculoase.

„Copiii nu pot trăi după căile lui Dumnezeu dacă nu cunosc cuvintele Lui” – un adevăr pe care se pot sedimenta eforturile părinţilor creștini de a-și ajuta copiii să-și zidească credinţa în Dumnezeu, pentru a evita mai târziu periplul de fii risipitori.

Scrisă de bine-cunoscutul istoric bisericesc Roger E. Olson, profesor de teologie la Universitatea Baylor (SUA), „The Essentials of Christian Thought“ explorează metafizica implicită din spatele naraţiunii biblice.

„Theodicy of Love“ reprezintă una dintre cele mai clare explicaţii ale teodiceei dintr-o perspectivă biblică.