În mijlocul nopţii sună o alarmă și Ed Damiano fuge în camera fiului său. Când îi atinge mâna simte că este caldă și, deodată, o povară enormă i se ridică de pe umeri. David are diabet de tipul 1 și ar putea să moară în somn, dacă îi scade prea mult glicemia.

Prin urmare, în fiecare noapte Ed îl conectează pe fiul său la un aparat de monitorizare a nivelului de zahăr din sânge, care pornește o alarmă când nivelul este prea mic. Ed face asta de când fiul său a fost diagnosticat la 11 luni după naștere. David are acum 15 ani, scrie NPR.

Dar mai mult decât atât, Ed și-a concentrat cariera în inginerie biomedicală asupra metodelor care ar putea îmbunătăţi viaţa bolnavilor de diabet tip 1. În prezent, lucrează contra timp la dezvoltarea unui „pancreas bionic”, ce speră să fie aprobat de Administraţia pentru Alimente și Medicamente din SUA, înainte ca fiul său să plece la facultate, în trei ani.

Deocamdată, sistemul dezvoltat de Ed este de fapt o aplicaţie sofisticată care funcţionează pe iPhone. Telefonul se conectează wireless la un transmiţător pe care pacienţii îl poartă lipit de abdomen, și care transmite înapoi date despre nivelul glucozei.

Mai departe, aplicaţia analizează datele primite și trimite semnale (tot wireless) către două pompe, similare cu dispozitivele pe care le folosesc diabeticii pentru a-și administra insulină. În acest caz, una dintre pompe conţine insulină, iar cealaltă conţine glucagon, care este cel de-al doilea hormon pancreatic implicat în reglarea echilibrului glicemic.

Într-un test pe 52 de adulţi și adolescenţi, „pancreasul bionic” a controlat mai bine nivelul de zahăr din sânge decât o făceau voluntarii pe cont propriu. Rezultatele au fost publicate în New England Journal of Medicine.

Eliza Vlădescu
După absolvirea Facultății de Comunicare și PR din cadrul SNSPA, Eliza Vlădescu a dat televiziunea pentru presa scrisă și de mai bine de 6 ani nu s-a uitat înapoi. Eliza face parte din echipa permanentă de redactori a revistei Semnele timpului.