Biserica Ortodoxă

Credinciosul de rând nu a acordat prea mare atenţie evenimentului panortodox, însă, la nivel ecleziastic, așteptările au fost mari. Întâlnirea putea reprezenta un punct de cotitură în înţelegerea și pregătirea viitorului ortodoxiei.

Marele Sinod al Bisericii Ortodoxe, reunit în Creta în perioada 16-26 iunie 2016, a stabilit reguli în ceea ce priveşte „Sfânta Taină a Cununiei şi impedimentele la căsătorie”. Conform documentului oficial adoptat la lucrările sinodului, s-a hotărât că sunt interzise căsătoriile între ortodocşi şi neortodocşi sau necreștini și că Biserica Ortodoxă nu acceptă contractele de...

Creștinilor din Rusia nu li se va mai permite să le trimită prietenilor o invitaţie la biserică sau să ţină evanghelizări în propriile case - în cazul în care va fi pus în aplicare cel mai nou set de legi de supraveghere antiterorism din Rusia. Analiștii interpretează măsurile ca pe o formă mascată de protejare...

Primul conciliu al liderilor ortodocși, de la Marea Schismă încoace, a avut loc în Creta, între 19 și 26 iunie, și a reunit șefii a 14 biserici autocefale din sânul Comuniunii Ortodoxe în jurul unei teme arzătoare: persecuţia creștinilor din Orientul Mijlociu.

Liderii ortodocşi nu s-au mai reunit într-un mare sinod de la schisma din 1054. Iată că, după aproape un mileniu, au reușit să o facă, însă într-un context tensionat ca și precedentul. Nici nu a început bine reuniunea, că a ieșit la suprafaţă lipsa de unitate a unei ortodoxii măcinate de sentimente naţionalist-politice suprapuse peste...

Urmează câteva zile de istorie pentru marile biserici ortodoxe din lume. Este pentru prima dată de la Marea Schismă din 1054 când liderii ortodocși se reunesc într-un Mare Sinod. Ultima participare la un astfel de eveniment, pentru rezolvarea unor chestiuni doctrinare și de disciplină, datează din 787, notează HotNews.

„În sfârșit” au fost primele cuvinte rostite de papa Francisc la întâlnirea cu patriarhul Chiril. Alte exprimări precum „suntem fraţi” și „este clar că aceasta este voia lui Dumnezeu” sunt indicatoare ale entuziasmului, cel puţin aparent, al părţilor faţă de o reușită istorică: prima întâlnire între capetele Bisericii Catolice și Bisericii Ortodoxe Ruse de la...

Astăzi are loc o întâlnirea care va rămâne în istorie. Pentru prima dată de la schisma din 1054, capul Bisericii Catolice, papa Francisc, și capul Bisericii Ortodoxe Ruse, patriarhul Chiril, se vor întâlni, și o vor face pe pământ neutru, neeuropean.

Primită de unii cu multă satisfacţie, de alţii cu îngrijorare sau chiar cu indignare, decizia noului guvern de a nu mai aloca bani pentru construcţia Catedralei Neamului (dincolo de controversele pe care le va genera mult timp de aici înainte) ar putea plasa pe noi baze nu doar relaţia bisericii cu statul, ci și cu...

Patriarhia Română a emis un comunicat de presă în care subliniază necesitatea construirii Catedralei Mântuirii Neamului, în ciuda acuzaţiilor că proiectul a înghiţit mulţi bani și urmează să absoarbă noi fonduri uriașe, care ar fi putut fi investite în alte priorităţi.

Rusia duce „o luptă sfântă” în Siria, a declarat purtătorul de cuvânt al Bisericii Ortodoxe Ruse.

În răspuns la recentele discuţii privind impozitarea veniturilor bisericilor de către stat, odată cu revizuirea Codului Fiscal, Biserica Ortodoxă Română și-a comunicat deschiderea faţă de discuţii, cu o singură condiţie.

În timp ce autorităţile române negociază noul Cod Fiscal și noua lege a salarizării, voci provenind din spaţiul civic întreabă dacă impozitarea veniturilor diferitelor culte religioase se află pe agenda discuţiilor.

Nu mai puţin de 96,5% dintre români cred în Dumnezeu, a arătat cel mai recent sondaj INSCOP pe această temă. Statistica lasă loc unei interpretări contraintutive cu privire la motivaţia din spatele acestei credinţe.

Într-o reacţie oficială la opoziţia manifestată de unii credincioși faţă de introducerea cardurilor de sănătate, Biserica Ortodoxă Română recomandă clerului și credincioșilor să decidă raţional, nu emoţional, în această problemă.

„Sectă.” Un cuvânt care generează teamă și suficiente speculaţii. Preocuparea Bisericilor tradiţionale pentru anihilarea sectelor este un fapt confirmat istoric. Un eveniment recent desfășurat în Rusia, cu participarea şi a unor reprezentanţi ai clerului ortodox român, demonstrează că teama de așa-zisele secte rămâne intactă. La fel rămâne și intenţia opririi lor.

Cimitire private, posibilitatea pierderii aspectului confesional al cimitirelor, libertate la incinerare sau înmormântare fără preot, toate aceste aspecte, sensibile pentru Biserica Ortodoxă Română, vor fi legiferate prin intrarea în vigoare a noii legi a cimitirelor, promulgată în iulie.

O veche expresie generică a Imperiului ţarist în baza căreia s-a construit un imaginar colectiv de natură religioasă a reapărut în discursuri auzite în bisericile din Moscova. În baza acestei sintagme, Rusia și-a justificat imperialismul politico-religios. O face în continuare, iar patriarhul dă senzaţia că este actor într-un scenariu conceput în Evul Mediu.

Cu ocazia unei reuniuni recente a reprezentanţilor Bisericilor Ortodoxe pe lângă Uniunea Europeană, a fost solicitată o implicare creștină mai consistentă în deciziile Uniunii Europene. În spatele măsurii poate fi ghicită o anumită înţelegere a raporturilor dintre religie și statul laic, care diferenţiază spaţiul ortodox de alte zone religioase.

Opt lideri ai Bisericii Ortodoxe, în frunte cu patriarhul Constantinopolului, Bartolomeu I, și alături de reprezentanţi ai altor religii, politicieni și mii de oameni, au sărbătorit duminică aniversarea de 1.700 de ani de la Edictul de la Milano.

În fiecare lună, aproximativ 10 noi lăcașuri de cult sunt ridicate în România, spre nemulţumirea românilor care ar dori ca mai puţine cheltuieli să fie implicate în construirea de edificii cu rol religios. Un reportaj BBC intitulat „Pasiunea costisitoare a României pentru construirea de biserici" a discutat, pe 3 august, chiar...