Dintre toate dovezile că generaţiile mai tinere trăiesc sub imperiul nesiguranţei, depresia e cea mai convingătoare. Anxietatea care, unui număr record de tineri, le însoţește trăirile zilnice conturează tabloul unei generaţii care simte o lipsă de control cvasipermanentă. În familie, la școală sau la serviciu, în relaţiile interpersonale sau romantice, tinerii simt gheara incertitudinii, care le blochează capacitatea de a deveni și de a fi ceea ce sunt cu adevărat.

Inclusiv în forul tot mai intim al spiritualităţii, nesiguranţa devine notă dominantă, în condiţiile în care curentul cultural general e o circumstanţă agravantă. Tinerii încep prin a ezita și sfârșesc prin a fi siguri că nu trebuie să încerce să-și convingă cunoscuţii de valoarea propriilor credinţe. Dar paradoxul acestei autocenzurări nu mai este atât de paradoxal odată ce este citit și interpretat în contextul mai larg al unei inclusivităţi ideologice nejudicios argumentate.

Pe un al treilea palier, nesiguranţa afectează transferul valorilor morale către societatea de mâine. Nu doar pentru că, sub influenţa unor exemple societale nefericite, generaţiile mai tinere nu mai sunt foarte sigure de utilitatea practică a acestor valori, dar și pentru că relativismul a reușit, mai mult decât să îi facă toleranţi, să le adâncească nesiguranţa axiologică.

Nu întâmplător, într-o a patra ipostază în care regăsim portretul noilor generaţii, nevoia de sens este fruntașă în lista confesiunilor acestora.

În acord cu o bună parte din ceea ce psihologia sugerează că trebuie făcut pentru eliminarea nesiguranţei, Biblia oferă o istorie iconică în cartea biblică 1 Samuel, la capitolul 3. Dumnezeu îl caută pe copilul Samuel (viitorul mare profet), dar acesta nu realizează că Dumnezeu este Cel care îi vorbește și are nevoie de călăuzirea bătrânului preot Eli pentru a intra în dialog cu Divinitatea. Cu alte cuvinte, noile generaţii au nevoie de generaţiile în vârstă pentru mentorat, pentru descoperirea valorilor, a modelelor autentice, inclusiv pentru a învăţa să identifice implicarea Divinităţii în viaţa lor. Iar, pentru a fi capabile să-și asume cu succes rolul care le revine, generaţiile în vârstă au nevoie să înţeleagă că tinerii descoperă lumea și valorile în maniere noi, dar valide, că în multe privinţe ei vor descoperi și vor înţelege mai mult decât generaţiile anterioare și, în final, conform ilustraţiei biblice, că Dumnezeu le vorbește direct tinerilor.

Nesiguranţa crește pe solul în care nu se pot prinde rădăcinile identităţii și sensului vieţii. De aceea, dacă vor deveni beneficiarii unui mentorat de calitate, care, în loc să caute să îi îndoctrineze, le va facilita întâlnirile revelatoare cu adevărul, cu morala sau cu Dumnezeu, tinerii vor descoperi singuri cum pot asana mlaștina nesiguranţei și cum pământul de sub picioarele lor devine fertil și solid pentru rădăcinile unei identităţi puternice.