Un bun sondaj de opinie nu caută să afle dacă oamenii cred sau nu că va exista un sfârșit al lumii. Mai degrabă, verifică ce cred oamenii despre când și cum va veni sfârșitul. Iar lucrurile nu stau așa întâmplător.

Indiferent de sursa convingerii – religioasă sau seculară –, majoritatea oamenilor au ajuns să considere ideea de sfârșit al lumii drept cunoaștere comună.

Sentimentul este că, practic, nimeni nu poate contesta cu argumente valide concluzia că planeta se va confrunta la un moment dat cu sfârșitul ei. „Tot ce există în univers are un ceas al morţii”[1], nota Ivanni Delgado, referindu-se la moartea Soarelui, pe care astăzi oamenii de știinţă o consideră cea mai sigură cauză a viitorului sfârșit al planetei Pământ.[2]

Dar, ţinând cont că un asemenea deznodământ este proiectat de oamenii de știinţă foarte departe în viitor, mulţi iau în considerare, inclusiv cu argumente statistice[3], probabilitatea ca omenirea să dispară între timp.

Putem calcula riscul extincţiei?

„Riscul extincţiei este în prezent de 3% per deceniu, în timp ce riscul apariţiei unui eveniment apocaliptic mai mic – colapsul civilizaţiei – este de trei ori mai mare, adică de aproximativ 10% per deceniu, sau de 1% pe an. Mărimea acestor riscuri este comparabilă cu pericolele pentru care companiile de asigurări oferă poliţe”[4], scrie Willard Wells, doctor în fizică la Universitatea Caltech, încercând să arate că pericolul este real și de luat în seamă.

Mai mult, riscurile sunt proporţionale cu populaţia, continuă Wells. Dacă populaţia se dublează, se dublează și riscurile. În afară de cazul în care populaţia globală descrește brusc, cândva curând, conchide Wells, „un eveniment care să ducă aproape la extincţie va apărea probabil în timpul vieţii copiilor de astăzi”.[5] „Există un risc de 70% ca populaţia să fie lovită de un cataclism care va ucide miliarde și care va distruge tehnologia”.[6] Ceea ce, conformul fizicianului, înseamnă totodată șanse de 70% ca prin puţinii supravieţuitori omenirea să-și continue existenţa pentru foarte mult timp după acest cataclism, într-o lume diferită, eliberată de riscurile create de actuala civilizaţie. Reputaţia lui Wells este solidă, iar calculele sale au fost bine acceptate și apreciate de alţi oameni de știinţă.[7]

Perspectiva scepticului

Concluziile lui Wells contrabalansează opiniile sceptice, precum cea a lui Paul Kurtz, considerat părintele umanismului secular, care părea la un moment dat să fi tranșat problema apocalipselor. Kurtz își sintetiza opinia astfel: după ce nici foametea globală prezisă, nici explozia demografică globală, nici atmosfera irespirabilă, nici dispariţia formelor de viaţă marine, nici colapsul sistemului financiar global sau războiul nuclear și nici apocalipsele religioase nu s-au întâmplat conform predicţiilor, e cazul să dăm dovadă de mai multă gândire critică.[8] Oamenii ar trebui educaţi, încheia Kurtz, să se menţină departe de predicţiile apocaliptice, din simplul motiv că toate cele de până acum nu s-au împlinit.

Argumentul lui Kurtz este fără îndoială unul puternic pentru a ne convinge să fim raţionali și rezervaţi când ni se prezintă predicţii apocaliptice. În același timp, trebuie să fim conștienţi, în spiritul gândirii critice, că oricât de lung ar fi șirul predicţiilor eronate, el nu poate servi drept argument suficient pentru a afirma că în viitor nu va exista o apocalipsă.

Perspectiva de ansamblu

Iar oamenii par să împărtășească această ultimă idee. Studiile sociologice arată că o majoritate covârșitoare a oamenilor cred într-un sfârșit al lumii (de pildă, doar aproximativ 20% dintre americani nu cred că va exista o apocalipsă[9]) și destui cred că acesta va avea loc în curând. Un studiu realizat de Ipsos în 2012 arată că 14% din populaţia globală crede că sfârșitul lumii va avea loc în timpul generaţiei lor.[10] Pe primele locuri în acest top, cu un procent de 22% din populaţie, se află Turcia și Statele Unite. Alte două studii, realizate de YouGov[11], arată că în 2015 și 2020 procentul celor care credeau că sfârșitul va interveni în timpul vieţii lor era de 31%, respectiv 29%.[12]

Dar de ce ne preocupă atât de mult sfârșitul lumii?

Totul ar pleca de la nevoia noastră de sens, crede autorul Clay Routledge. „Fricile și fanteziile apocaliptice, fie că sunt explicit religioase, fie presupus seculare, sunt cel puţin parţial înrădăcinate în preocuparea noastră existenţială pentru identificarea unui sens.[13] Din diverse motive și în diverse feluri, sfârșitul lumii se conectează cu modul în care ne sintetizăm sensul vieţii: unii așteaptă nemurirea care urmează sfârșitului lumii, alţii, o resetare a vieţii pe Pământ sau ocazia să fie eroi. Ce au toţi în comun, crede Routledge, este dorinţa de a conta.

Surpriza, sau descoperirea, cum ar numi-o unii, este, în acest caz, că apocalipsa biblică, care subliniază că fiecare dintre noi contează pentru Dumnezeu și că sensul nostru este să ne redobândim chipul moral și veșnicia oferite omului Genezei, nu este credibilă în lupta oamenilor cu propria lipsă de sens. Cel puţin așa s-ar putea citi tendinţa actuală ca apocalipsa biblică să cadă în fundal, în timp ce apocalipsele seculare iau prim-planul.

Astfel, mai mulţi cred în prezent într-o apocalipsă provocată de cauze naturale sau de acţiunile omului (pandemie – 19%, schimbări climatice – 19%, război nuclear – 17%, conform celui mai recent studiu YouGov[14]) decât într-o apocalipsă de tip religios (13% dintre americani cred că apocalipsa va fi una biblică[15]).

Aceste tendinţe arată, cel mai probabil, că în spatele preocupărilor pentru apocalipsă stă o paletă mai largă de motive[16], din care fac parte și teama de necunoscut și incertitudine (care poate duce la încercarea de a prezice și controla viitorul și la înclinaţia de a crede teorii ale conspiraţiei) și un fatalism alimentat de deziluzia cu privire la natura umană, care caută validare din partea altor persoane cu o gândire similară.

Privite din această perspectivă, preocupările oamenilor cu privire la sfârșitul lumii pot fi clasificate fie ca metode de coping utilizate în lupta cu diverse forme de anxietate sau cu diverse complexe, fie ca fobii sau obsesii care, cu cât sunt mai multe, cu atât mai acut reclamă nevoia noastră de ajutor. Niciuna dintre variante, deci, nu este de dorit. Cum ne putem însă proteja de interpretări apocaliptice nocive?

Unde scepticismul întâlnește credinţa

Mai întâi prin discernământ. Paul Kurtz avea dreptate când afirma că trebuie să fim foarte raţionali și atenţi când evaluăm predicţii apocaliptice. De fapt, chiar Iisus Hristos a avut mesaje de acest tip. Dacă rezumăm în trei idei ce ne-a transmis Iisus cu privire la sfârșitul lumii, două dintre acestea sunt avertizări cu privire la ideile și predicţiile false legate de zilele sfârșitului.

În primul rând, Iisus a rostit cuvinte de avertizare împotriva tentaţiei de stabili sau identifica date (Marcu 13:32) pentru sfârșitul lumii și pentru revenirea Sa (care sunt evenimente legate în Biblie).

De asemenea, Iisus a avertizat că vor circula tot felul de zvonuri și pseudo-știri în vremea sfârșitului (Matei 24:24) care nu trebuie crezute. De fapt, conform lui Iisus, un credincios care așteaptă revenirea lui Iisus (implicit, sfârșitul lumii) ar trebui să se preocupe de responsabilitatea sa de a le fie de ajutor altora (Luca 12:42-43), și să se ferească de manipulare și de înșelătorii, care îi pot distrage atenţia de la această misiune (Matei 24:4). În al doilea rând, Iisus a clarificat că Pământul nu-și va încheia existenţa din pricina unui cataclism global provocat de natură sau de om (Matei 24:6).[17]

Astfel, din perspectiva unui gânditor secular, Iisus ar trebui apreciat pentru echilibrul de care a dat dovadă în tratarea subiectului apocalipsei. Și în acest context ar trebui să-I fie evaluată cea de-a treia idee, predicţia sa cu privire la sfârșitul lumii pe care o știm noi: Pământul va fi regenerat atunci când Fiul lui Dumnezeu va reveni pentru a elimina păcatul și suferinţa (Faptele apostolilor 1:11; Apocalipsa 21:1-4). Cu alte cuvinte, apocalipsa anunţată de Iisus este de fapt o evanghelie, o veste bună (Apocalipsa 14:6-7) – în Biblie, încheierea acestei istorii a lumii este o făgăduinţă a lui Dumnezeu. Ea oferă un sens oamenilor, apărându-i împotriva panicii, fobiilor sau obsesiilor. Cum s-a ajuns, totuși, ca inclusiv apocalipsa biblică să inspire teamă?

Soluţii pentru teama de sfârșit

Oamenii au un puternic instinct al conservării care pregătește terenul pentru cea mai teribilă dintre fricile noastre – teama de moarte sau teama dispariţiei pentru totdeauna a fiinţei umane.[18] Din nefericire, pentru a determina o schimbare a vieţii, reprezentanţii Bisericii au predicat de multe ori apăsător, determinând groaza oamenilor faţă de Judecata de Apoi, sfârșitul lumii și revenirea lui Iisus. Biserica a avut deci rolul ei în procesul în care apocalipsa a devenit sinonimă cu sfârșitul înspăimântător al lumii, în loc să rămână ceea ce este în Noul Testament – descoperirea/revelaţia lui Iisus Hristos. Înţelegerea adevăratei apocalipse a lui Iisus Hristos, care ne-a fost transmisă ca veste bună, este deci parte a rezolvării anxietăţilor apocaliptice de factură religioasă.

În ceea ce privește gama mai largă a fobiilor sau obsesiilor produse de apocalipsele seculare, specialiștii sugerează câteva măsuri de protecţie. Celor care se tem că pământul se va autodistruge, le este util să se implice în acţiuni, chiar și dacă doar la nivel personal, cu impact pozitiv asupra vieţii planetei (ecologie, reducerea poluării, a risipei alimentare, a resurselor de apă etc.). Apoi, exersarea capacităţii de concentrare a atenţiei și asupra altor lucruri importante din viaţă[19], antrenarea gândirii critice și tratarea fobiilor, în general, sunt de asemenea utile în prevenirea și tratarea anxietăţilor legate de sfârșitul lumii.

În sumar, soluţia pentru anxietatea legată de sfârșitul lumii nu este negarea lui, ci o raportare constructivă la el, care-l poate converti chiar într-o sursă de schimbări pozitive: de pildă, conștienţi de existenţa unui sfârșit, putem dedica proactiv mai mult timp și mai multă energie familiei și prietenilor.[20]

Un creștin poate observa cu satisfacţie că toate aceste măsuri sunt în acord cu principiile transmise și trăite de Iisus. Pentru un urmaș al lui Iisus, finalul istoriei nu are atât de mult de face cu apocalipticismul, ci cu revenirea lui Iisus, cu încheierea ciclului suferinţei și al morţii și cu perspectiva unei planete și vieţi noi.

În plus, perceputa întârziere a lui Dumnezeu de a ajunge la acest deznodământ este o dovadă în plus că El nu are impulsul de a grăbi Ziua Judecăţii. Preocuparea Lui poate fi mai degrabă ilustrată de atitudinea eroului american necombatant, Desmond Doss: „Să mai salvez încă unul!” În această perspectivă, Dumnezeu nu așteaptă Ziua Judecăţii, ci conștient de necesitatea ei, extinde timpul de har în care continuă să ofere șanse tuturor pentru a-i putea salva.

Iar când lumea pe care o cunoaștem se va sfârși, cei care au mers pe mâna lui Dumnezeu vor descoperi o viaţă nouă, fără suferinţă și fără moarte. Această perspectivă nu este o sursă de anxietate, este de fapt o soluţie pentru toţi cei care vor să evite apocalipsa înspăimântătoare.

Norel Iacob este redactor-șef Semnele timpului.

Footnotes
[1]„Ivanni Delgado, How We Got Here: An Enlightened Look at the Past That Will Change Your Future, Dorrance Publishing Co, Pittsburgh, 2019, p. 81.”
[2]„În cazul în care nimic nu o va distruge înainte de acest moment.”
[3]„Willard Wells, Apocalypse When? Calculating How Long the Human Race Will Survive, Springer/ Praxis Publishing Ltd., Chichester, UK, 2009, p. 5-6.”
[4]„Ibidem.”
[5]Ibidem.
[6]„Ibidem, p. 87.”
[7]„Vezi recenziile cărţii lui Wells semnate de matematicienii John J. Watkins (în The Mathematical Intelligencer, vol. 34, nr. 2, 24 mar. 2012, p. 71-72) și Samuel Goldberg (în The College Mathematics Journal, vol. 42, nr. 5, nov. 2011, p. 413-415).”
[8]„Paul Kurtz, „Fears Of The Apocalypse: The Escape From Reason“, în Skeptical Inquirer, vol. 23, nr. 1, ian.-feb. 1999, p. 21.”
[9]„Vezi http://cdn.yougov.com/cumulus_uploads/document/8synx9a576/tabs_OPI_disaster_ 20150227.pdf”.
[10]„„One in Seven (14%) Global Citizens Believe End of the World is Coming in Their Lifetime“, Ipsos, 1 mai 2012, https://www.ipsos.com/en-us/ one-seven-14-global-citizens-believe-end-world-coming-their-lifetime.”
[11]„Vezi http://cdn.yougov.com/cumulus_uploads/document/8synx9a576/tabs_OPI_disaster_ 20150227.pdf. Vezi și Jamie Ballard, „Apocalypse Now: Here’s how Americans think it will all end“, YouGov, 18 mar. 2020, https://today.yougov.com/topics/lifestyle/articles-reports/2020/03/18/ apocalypse-climate-change-pandemic-coronavirus.”
[12]„De unde se poate concluziona și că pandemia de COVID-19 nu a generat o creștere a numărului celor care cred în apropierea sfârșitului lumii.”
[13]„Intervievat de Jasper Hamill, „We’re in an age of ‘apocalypse anxiety’ and will never stop worrying about doomsday“, Metro, 7 iun. 2019, https://metro.co.uk/2019/06/07/ age-apocalypse-anxiety-will-never-stop-worrying-doomsday-9853553/.”
[14]„Jamie Ballard, art. cit.”
[15], „Ibidem.”
[16]„Vezi și Daisy Yuhas, „Psychology Reveals the Comforts of the Apocalypse“, Scientific American, 18 dec. 2012, https://blogs.scientificamerican.com/observations/ psychology-reveals-the-comforts-of-the-apocalypse/”.
[17]„De fapt, Pământul nu va fi distrus, conform Bibliei, ci doar înnoit, refăcut (Apocalipsa 21:1).”
[18]„Vezi Alina Kartman, „Ce ne-ar putea consola teribila frică de moarte“, în Norel Iacob, editor, În vremea distanţării, Editura Viaţă și sănătate, București, 2020, p. 163-168.”
[19]„Dr. Jeffrey DeGroat, intervievat de Patrick Allan în „How to Deal With Your Apocalyptic Anxiety“, lifehacker, 15 aug. 2017, https://lifehacker.com/ how-to-deal-with-your-apocalyptic-anxiety-1797843348.”
[20]„Corinne Purtill, „On the bright side, your suspicion that the world is ending is making you a better parent, partner, and friend“, Quartz, 31 mar. 2017, https://qz.com/995304/ fear-that-the-world-is-ending-can-make-you-a-better-person/.”

„Ivanni Delgado, How We Got Here: An Enlightened Look at the Past That Will Change Your Future, Dorrance Publishing Co, Pittsburgh, 2019, p. 81.”
„În cazul în care nimic nu o va distruge înainte de acest moment.”
„Willard Wells, Apocalypse When? Calculating How Long the Human Race Will Survive, Springer/ Praxis Publishing Ltd., Chichester, UK, 2009, p. 5-6.”
„Ibidem.”
„Ibidem, p. 87.”
„Vezi recenziile cărţii lui Wells semnate de matematicienii John J. Watkins (în The Mathematical Intelligencer, vol. 34, nr. 2, 24 mar. 2012, p. 71-72) și Samuel Goldberg (în The College Mathematics Journal, vol. 42, nr. 5, nov. 2011, p. 413-415).”
„Paul Kurtz, „Fears Of The Apocalypse: The Escape From Reason“, în Skeptical Inquirer, vol. 23, nr. 1, ian.-feb. 1999, p. 21.”
„„One in Seven (14%) Global Citizens Believe End of the World is Coming in Their Lifetime“, Ipsos, 1 mai 2012, https://www.ipsos.com/en-us/ one-seven-14-global-citizens-believe-end-world-coming-their-lifetime.”
„Vezi http://cdn.yougov.com/cumulus_uploads/document/8synx9a576/tabs_OPI_disaster_ 20150227.pdf. Vezi și Jamie Ballard, „Apocalypse Now: Here’s how Americans think it will all end“, YouGov, 18 mar. 2020, https://today.yougov.com/topics/lifestyle/articles-reports/2020/03/18/ apocalypse-climate-change-pandemic-coronavirus.”
„De unde se poate concluziona și că pandemia de COVID-19 nu a generat o creștere a numărului celor care cred în apropierea sfârșitului lumii.”
„Intervievat de Jasper Hamill, „We’re in an age of ‘apocalypse anxiety’ and will never stop worrying about doomsday“, Metro, 7 iun. 2019, https://metro.co.uk/2019/06/07/ age-apocalypse-anxiety-will-never-stop-worrying-doomsday-9853553/.”
„Jamie Ballard, art. cit.”
„Vezi și Daisy Yuhas, „Psychology Reveals the Comforts of the Apocalypse“, Scientific American, 18 dec. 2012, https://blogs.scientificamerican.com/observations/ psychology-reveals-the-comforts-of-the-apocalypse/”.
„De fapt, Pământul nu va fi distrus, conform Bibliei, ci doar înnoit, refăcut (Apocalipsa 21:1).”
„Vezi Alina Kartman, „Ce ne-ar putea consola teribila frică de moarte“, în Norel Iacob, editor, În vremea distanţării, Editura Viaţă și sănătate, București, 2020, p. 163-168.”
„Dr. Jeffrey DeGroat, intervievat de Patrick Allan în „How to Deal With Your Apocalyptic Anxiety“, lifehacker, 15 aug. 2017, https://lifehacker.com/ how-to-deal-with-your-apocalyptic-anxiety-1797843348.”
„Corinne Purtill, „On the bright side, your suspicion that the world is ending is making you a better parent, partner, and friend“, Quartz, 31 mar. 2017, https://qz.com/995304/ fear-that-the-world-is-ending-can-make-you-a-better-person/.”