Nutriție

O echipă internaţională de oameni de știinţă a analizat peste 200 de studii, demonstrând că există dovezi solide care susţin asocierea dintre grăsimea corporală în exces și mai multe tipuri de cancer, informează The Guardian.

Nivelul de energie, atenţia și performanţele intelectuale și academice sunt influenţate de obiceiurile alimentare. Alimentaţia corespunzătoare contribuie la performanţele unui creier ager, cu o capacitate sporită de memorare.

Până în 2030, speranţa medie de viaţă va crește, depășind chiar 90 de ani în unele ţări, relatează Reuters, citând un studiu internaţional de amploare, care acoperă 35 de state dezvoltate și emergente.

„Nu mănânc banane, sunt vegetarian”, suna titlul unui articol. La un așa click-bait, sigur e o șmecherie la mijloc, mi-am spus. Când colo, am aflat că bananele neetichetate „organic” pot fi stropite cu pesticide care conţin chitosan, o substanţă extrasă din crusta unor animale marine (crustacee, mai ales). Chitosanul mai este prezent și în suplimente...

„Over Eten” („Despre mâncare”) este un show TV produs de Departamentul Știri al televiziunii VRT, din Belgia. În episodul despre gelatină se urmărește în sens invers procesul de producţie al delicioaselor jeleuri, de la momentul în care dulciurile ne încântă papilele gustative, până la ultima masă a porcilor, care sunt apoi transformaţi în gelatină.

Dieta modernă cu meniu fast-food are implicaţii pe termen lung asupra stării de sănătate. Un studiu recent arată că sănătatea este afectată inclusiv de ambalajele utilizate pentru acest gen de alimente și nu numai pentru ele.

Fără să conștientizăm, apelăm de multe ori la presă ca la un profesor care ne predă realitatea. În domeniul sănătăţii tratăm știrile aproape ca pe niște veritabile consultaţii. Însă dacă lecţia care ni se predă e greșită și dacă ajungem să ne asumăm un diagnostic care, de fapt, nu ne aparţine?

Cum România este o ţară cu o populaţie majoritară creştin-ortodoxă, nu este de mirare că în perioada postului1 „vânzările de mezeluri sau pateuri vegetale se triplează“, iar cele ale altor produse de post, precum şniţele sau chiftele vegetale, se dublează. Preparatele pe bază de soia par să fie dominante într-o colecţie de alimente „de post“...

Persoanele în vârstă care au o dietă mediteraneeană au mai multe șanse să-și păstreze tinereţea creierului, prin menţinerea volumului acestuia în ciuda tendinţei naturale de descreștere determinate de procesul de îmbătrânire.

Dacă dintre vitamine ar trebui să alegem o stea, un star similar celebrităţilor care electrizează lumea oamenilor, vitamina D ar avea șanse foarte mari să ocupe podiumul.

Cu cât dormi mai puţin, cu atât mai multă foame simţi în ziua următoare. Chiar dacă încercăm să ignorăm consecinţele irosirii orelor de somn, cercetările sugerează că, pe de o parte, pierdem din calitatea vieţii, iar, pe de altă parte, câștigăm kilograme nedorite.

Românii aruncă la gunoi, în medie, aproximativ 9 kilograme de mâncare pe lună, arată statisticile făcute de mai multe organizaţii active în domeniul combaterii risipei de alimente. Cifra este uriașă, în raport cu sărăcia pe care o clamăm aproape la fiecare pas.

S-au înmulţit cazurile de copii spitalizaţi din cauza opţiunii părinţilor pentru veganism. Aceasta este situaţia care a creat o dispută în Italia. În replică, au apărut și acuzaţiile: acest stil de viaţă trebuie incriminat, iar părinţii riscă să fie pasibili de închisoare.

Mult timp, obezitatea a fost percepută ca o maladie care afectează doar indicele de masă corporală. Până și experţii au acordat prea puţină atenţie modului în care surplusul de greutate ar putea afecta performanţele creierului. Un studiu recent ar putea să îi îngrijoreze pe cei care s-au acomodat cu kilogramele acumulate. Creierul nu scapă de...

O echipă de cercetători americani a publicat recent concluziile unor studii în domeniul nutriţiei, care s-a întins pe o perioadă de 3 decenii și care așază vegetalele în contrast cu alimentele din carne în cursa pentru o viaţă lungă.

„Câte bordeie, atâta obiceiuri”, spune o vorbă din bătrâni. Cam același lucru se poate afirma și despre strategiile de atac împotriva supraponderalităţii. Un nou experiment încearcă să facă lumină în lumea atât de agitată a dietelor.

Cum ar fi să votăm un primar care are ca obiectiv promovarea vegetarianismului? Cetăţenii din Torino sunt provocaţi acum să calce pe urmele proaspătului edil, care își îndeamnă alegătorii să facă din alimentaţia sănătoasă o prioritate a vieţii lor.

„Dating-ul nu este o chestie foarte simplă. În plus, dacă ești și femeie supraponderală atunci este chiar mai dificil. Iar pe deasupra, dacă mai ești și creștină, atunci relaţia este de-a dreptul imposibilă”. Această declaraţie tranșantă, cu nuanţe triste, îi aparţine lui Joy Beth Smith, editor la un blog adresat tinerelor creștine (Today's Christian Woman)....

Nu este o noutate faptul că ne trăim viaţa tot mai iresponsabil. Propriile alegeri, cu cât sunt mai problematice, cu atât ne afectează mai mult sănătatea, iar în privinţa alimentaţiei sunt, poate, cele mai puţine motive de încântare. Malnutriţia tinde să devină normă, se arată în studiul Global Nutrition Report. Cu alte cuvinte, devine o „modă”.

Sunt suficiente doar câteva zile de alimentaţie fast-food bogată în grăsimi pentru a deregla metabolismul, anunţă Time, citând un studiu care le poate oferi un răspuns celor care se străduiesc să înţeleagă cauzele obezităţii. Partea surprinzătoare a studiului constă în rapiditatea cu care grăsimile acţionează, reușind să modifice întregul sistem metabolic al organismului.

Dacă oamenii ar adopta un stil de viaţă sănătos, atunci jumătate din totalul deceselor provocate de cancer și aproape jumătate din toate diagnosticele de cancer ar putea fi prevenite, potrivit unui nou studiu realizat de Școala de Sănătate Publică de la Harvard.