Aproape 6 milioane de cambodgieni suferă de lipsă de fier și implicit de anemie. Soluţia simplă ar fi să mănânce hrană cu un conţinut ridicat de fier. Este ușor de zis pentru cineva care își permite o alimentaţie diversificată, dar mai greu de făcut pentru persoanele sărace din Cambodgia.
În urmă cu șase ani, Christopher Charles, un tânăr canadian, a vizitat satele din regiunea Kandal, Cambodgia. Se aștepta să găsească copii zburdând și râzând. Realitatea tristă era alta, însă. Majoritatea erau mici, slabi și chiar subdezvoltaţi mintal. Femeile sufereau de dureri de cap și oboseală, iar cele însărcinate întâmpinau probleme grave înainte și după naștere datorită deficienţei de fier.
Din nefericire, singura soluţie, pe lângă dieta bogată în fier, ar fi fost pastilele. Dar preţul acestora nu era accesibil și, din cauza și a efectelor secundare, oamenii evitau să le ia.
Peștișorul de fier
Imaginea acestor oameni l-a urmărit pe dr. Charles, care a lucrat aproape obsedant la găsirea unei soluţii. Inspirat de studiile care arătau că gătitul în oale de fier mărea conţinutul de fier din mâncare, a început să facă teste cu o bucată de fier fin din metal topit pe care o folosea la gătit. Curând, produsul a fost gata pentru producţie în masă. S-a decis să fie în formă de pește, un simbol al norocului în Cambodgia. La un an după ce a fost distribuit, jumătate din sătenii care foloseau peștișorul nu mai erau anemici.
Mai mult de atât, peștișorul norocos este produs din materiale reciclate, iar ambalajul este făcut din frunze de palmier de către o companie care angajează cambodgieni cu dizabilităţi.
Mica, dar uimitoarea invenţie a fost primită cu braţele deschise de comunitatea medicală. „Acest gen de abordări este mult mai bun decât tabletele cu fier, care sunt cu adevărat oribile. Dacă este ceva nu foarte costisitor și acceptat cultural, atunci orice îmbunătăţire a nivelului de anemie este binevenită“, a declarat prof. Imela Bates, directorul departamentului de sănătate internaţională publică din cadrul instituţiei Liverpool School of Tropical Medicine.
În momentul de faţă, aproximativ 2.500 de familii folosesc peștișorul norocos de fier, iar compania Lucky Iron Fish a mai distribuit alţi 9.000 de peștișori în spitale și ONG-uri. Mai mult de atât, pentru orice peștișor comandat online de pe siteul companiei, aceasta trimite un alt peștișor unei familii din Cambodgia.
Bananele uscate
Într-o manieră similară, un grup de studenţi din Suedia a hotărât să găsească o soluţie pentru foametea globală. Sună foarte ambiţios, dar soluţia lor face pași uriași în rezolvarea a două probleme globale: foametea și mâncare risipită.
Mânată de consumul iraţional, omenirea risipește anual 1,76 miliarde de tone de mâncare.
Folosindu-se de această risipă, Kent Ngo, Gerald Marin, Vita Jarolimkova, Lizzie Cabisidan și Ada Balazy au înfiinţat o companie – FoPo – care adună produse ieftine, aproape expirate, le usucă, le pulverizează și le extinde astfel termenul de valabilitate cu doi ani. Scopul principal al companiei este să devină un element vital în eradicarea foametei globale.
Mâncarea uscată a existat de secole întregi, dar a devenit populară abia în anii ’70. Practic poţi deshidrata orice, dar produsul final nu-și păstrează mereu valoarea nutriţională. Aici intervine ingeniozitatea acestor tineri suedezi. Folosindu-se de pregătirea lor în inginerie mecanică și inovaţie alimentară, cei cinci au realizat un produs – praf – care păstrează între 30% și 80% din valoarea nutriţională iniţială. Praful este disponibil momentan în trei arome: banane, zmeură și mango.
„Noi nu folosim un produs nou sau o tehnologie nouă, dar obţinem valoare plecând tocmai de la ineficienţa sistemului alimentar. Inovaţia afacerii noastre este faptul că folosim fructele și legumele expirate.“
În momentul de faţă, FoPo primește sprijin din partea guvernului din Filipine și a Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Hrană și Agricultură. Compania a primit donaţii de ananas și mango de la fermieri și este în proces de producere a primelor serii de prafuri. Iar cu banii strânși din campania online va începe căutarea unui producător în masă.
Produsul final va fi disponibil la vânzare pentru producătorii alimentari și la preţul de producţie pentru ONG-uri.
Ambele relatări au în rolul principal persoane care nu au ridicat din umeri și nu s-au arătat indiferente faţă de niște probleme uriașe. Nu au încercat să găsească soluţii complicate și costisitoare. S-au folosit de studiile și tehnologia deja existente, la care au adăugat inovaţie, dar mai ales devotament și grijă faţă de semeni, iar rezultatele nu s-au lăsat așteptate.
