O sută de oameni au fost selectaţi dintre 202.586 de candidaţi care s-au oferit să participe la o misiune fără precedent: o călătorie, doar dus, către Marte. Această listă de 100 de candidaţi este alcătuită din 39 de persoane din cele două Americi, 31 din Europa, 16 din Asia, 7 din Africa şi 7 din Oceania. Pe lista potenţialilor pionieri spaţiali se află și o româncă. Andreea are 34 de ani, cetăţenie dublă româno-canadiană și un CV impresionant. În prezent, ea urmează un curs pentru a obţine licenţa de pilot autorizat şi lucrează ca analist în industria IT din Canada.

Mars One ar putea fi prima expediţie umană pe Marte, iar dacă planurile îndrăzneţe ale celor de la NASA ar reuși, 4 voluntari vor demara, în 2024, călătoria pentru colonizarea Planetei Roșii. Peste încă 2 ani, altă serie de 4 astronauţi ar porni spre Marte, urmând ca, în 2028, să li se alăture ultima tură de 4 voluntari.

Salată pe Marte

Misiunea este una fără întoarcere. Echipamentul trimis pe Marte înaintea astronauţilor este gândit astfel încât să le ofere acestora posibilitatea de a se adapta la mediul marţian, despre care se știe că este natural incompatibil cu viaţa. Noaptea, temperaturile scad la minus 90 de grade Celsius, iar furtunile de praf, ale căror rafale ajung și la 100km/h, acoperă uneori întreaga planetă timp de mai multe săptămâni în șir.

Cercetători implicaţi în proiecte conexe ar urma să furnizeze echipament pentru generarea de oxigen (de exemplu, proiectul Cyano Knight, din Germania) și pentru cultivarea hranei (de exemplu, proiectul britanic „LettuceOnMars”).

Nu mai puţin de 6 miliarde de euro este bugetul estimat pentru expediţia interplanetară, cu 2 miliarde mai mult decât a costat organizarea Jocurilor Olimpice de la Londra, evidenţiază Bas Lansdorp, unul dintre cei doi olandezi care au avut iniţiativa proiectului. Membrii echipei Mars One speră să poată acoperi costurile prin sponsorizări și publicitate. Grosul banilor ar putea fi obţinut de la compania Endemol, specializată în emisiuni tip reality show. Emisiunea ar urmări procesul selecţiei și antrenării voluntarilor care vor pleca pe Marte și, mai ales, viaţa lor pe Planeta Roșie.

Misiunea vieţii lor

Pentru mulţi dintre cei 100 de voluntari din cea mai îngustă selecţie de până acum, călătoria pe Marte reprezintă realizarea unui vis, împletită cu o misiune de viaţă. „Dacă aș muri pe Marte, ar fi o reușită pentru mine”, mărturisea Dina, una dintre candidate, pentru The Guardian. La cei 29 de ani ai ei, tânăra care locuiește în SUA se arată convinsă că nu va duce lipsă de nimic de pe Pământ pe Marte. La familie a trebuit oricum să renunţe, atunci când a fugit din Irak știind că nu va mai avea posibilitatea să se întoarcă. Și, în plus, spune că nu a simţit niciodată iubire și că nu își dorește să o experimenteze, pentru că ar urî puterea pe care iubirea ar putea-o avea asupra ei.

Şi dacă, pentru Dina, explorarea spaţială e o modalitate de a da un sens superior vieţii ei, pentru Jeremias, din Mozambic, ideea de a merge pe Marte este un proiect etic. „Ne uităm în jur la toate lucrurile care nu merg”, spunea el „proiectul acesta este o șansă de a reporni totul de la zero”.

Primul se va sufoca după doar 68 de zile

Oricât de tentantă ar suna această misiune, ea s-ar putea încheia brusc, spune o echipă de cercetători din domeniul aeronautic de la Institutul de Tehnologie din Massachusetts (MIT). Primul astronaut ajuns pe Marte va muri sufocat în primele 68 de zile, fiindcă misiunea nu cuprinde suficient echipament pentru echilibrarea eficientă a nivelurilor de oxigen, se susţine în analiza de 365 de pagini realizată de cercetători. Asta în cazul în care astronauţii chiar vor reuși să ajungă în siguranţă pe Planeta Roșie.

Calculele MIT detaliază complexitatea echipamentului de care voluntarii ar avea nevoie pentru a putea respira. Cantitatea de dioxid de carbon expirată de astronauţi nu este suficientă pentru a alimenta plantele ce ar trebui să îi hrănească. Însă, dacă s-ar introduce dioxid de carbon de afară, cantitatea de oxigen pe care ar produce-o plantele ar fi prea mare, existând riscul unui incendiu. Iar aceasta este doar una dintre deficienţele semnalate de echipa de la MIT, care se adaugă la faptul că multe dintre tehnologiile indispensabile misiunii fie nu au fost create încă, fie sunt încă în faza de concepere.

Iniţiatorii proiectului își păstrează însă optimismul: „Au dreptate (cercetătorii americani, n.r.), cea mai mare provocare pentru Mars One este menţinerea echipamentelor în stare de funcţionare”, a spus Lansdorp. Însă el a insistat că, teoretic, este posibil ca lansarea să aibă loc în 2024. „Când a trebuit să amânăm data lansării din 2023 în 2024, cofondatorul proiectului mi-a zis: «Grozav, prima noastră amânare. Începem să arătăm ca o misiune spaţială adevărată.»”

Doi astronauţi adevăraţi

Criticile vin și de la astronauţi reputaţi. Ulrich Walter, un astronaut acum pensionat, nu este de acord cu proiectul, din motive etice. Fiindcă mare parte din finanţarea proiectului se bazează pe succesul reality-show-ului despre astronauţi, Walter se teme că viaţa acestora ar putea fi grav ameninţată atunci când popularitatea show-ului ar începe să scadă și, odată cu ea, și bugetele de publicitate.

Astronautul american Buzz Aldrin, al doilea om care a pășit pe Lună, spunea într-un interviu că și-ar dori să vadă oameni pe Marte până în 2035, însă nu este convins că membrii Mars One vor fi cei care vor atinge acest succes.

Până la proba contrarie, tot ce ne rămâne nouă, ca spectatori, din dezbaterea pe marginea proiectului Mars One este dubiul (6 miliarde de euro n-ar putea fi cheltuiţi mai bine pe altceva?) și spectaculoasele filmuleţe de prezentare.

http://youtu.be/xxS7dCMBvSI