Geopolitică

Tinerii din state occidentale bogate par tot mai dispuși să își ia adio de la democraţie. Aceasta este concluzia unui studiu făcut de Yascha Mounk, lector la Universitatea Harvard, specializat în teorii politice, şi de Roberto Stefan Foa, politolog la Universitatea din Melbourne, Australia. „Semnele de avertizare clipesc pe roșu.” Dovezile în această privinţă sunt suficiente, dacă ne raportăm...

Într-o ţară în care totul pare să fie pe dos, iţele corupţiei sunt la vedere și nimeni nu se mai miră.

Pentru că aș vrea să tragem concluzii și să ne formăm opinii după ce privim oamenii în ochi, după ce stăm lângă ei, după ce îi ascultăm și vorbim cu ei. Pentru că aș vrea să nu mai fim dominaţi de frici egoiste, ci să înţelegem că dragostea găsește soluţii mai bune decât găsește frica.

Au supravieţuit masacrului comis asupra lor de Stat Islamic în urmă cu aproape trei ani. Vor supravieţui însă birocraţiei europene?

Mai este numit și „războiul uitat”. În timp ce lumea se concentrează asupra situaţiei din Siria, cea mai săracă ţară din Orientul Mijlociu este scena unui lung război civil sângeros.

Dacă America ar fi o ţară din vestul Europei, tablouri precum imaginea lui Trump acoperit de mâinile pioase ale liderilor creștini born-again care se rugau pentru succesul lui la eventuala cârmă a ţării ar fi o icoană a oportunismului, blamată de societate.

Lumea este o mare de întrebări și răspunsuri, iar de fiecare dată când agăţi de undiţa nevoii sau dorinţei tale o întrebare pe care o arunci apoi în lume, speri să prinzi un adevăr.

Propaganda rusească este pe cai mari. Din fericire, acest lucru a început să devină evident și deranjant și pentru noi, europenii. Din nefericire, nu prea știm ce să facem în această privinţă.

În 2015, când Europa se configura strategic pentru a răspunde eficient crizei migranţilor, România trecea prin propria criză, una de isterie. Doar un an mai târziu, tabloidele de căpătâi care titrau cu litere de-o șchioapă „Vin teroriștii!” s-au întors la mizeriile mondene, lăsând ca soluţionarea crizei migranţilor să continue departe de ochii mulţimilor, în locuri...

Bangladesh, Thailanda, China și Turcia sunt părtașe la un păcat colectiv: cel al exploatării săracilor în industria confecţiilor. Însă Turcia a dus lucrurile și...

În 2015, când Europa se configura strategic pentru a răspunde eficient crizei migranţilor, România trecea prin propria criză, una de isterie. Doar un an mai târziu, tabloidele de căpătâi care titrau cu litere de-o șchioapă „Vin teroriștii!” s-au întors la mizeriile mondene, lăsând ca soluţionarea crizei migranţilor să continue departe de ochii mulţimilor, în locuri...

Prin ce ar mai putea surprinde Rusia? Cel mult, poate, prin renunţarea la politicile sale tradiţionale. Însă o Rusie detașată de ingerinţele în treburile interne ale vecinilor riscă să intre în anonimatul istoriei.

Candidatura lui Donald Trump reprezintă o sursă de anxietate pentru mulţi dintre observatorii scenei politice americane. Chiar și oamenii simpli, care nu înţeleg întotdeauna subtilităţile politice, își exprimă îngrijorarea faţă de o posibilă victorie a lui Trump.

Dacă stai în Rusia, este destul de greu să te ferești de ideea că un al Treilea Război Mondial este inevitabil. Televiziunile ruse, împreună cu unii politicieni, se asigură că introduc ideea în spaţiul public.

Zece ţări, reprezentând mai puţin de 2,5% din PIB-ul mondial, găzduiesc jumătate dintre refugiaţii din lume, arată un raport Amnesty International, care denunţă „egoismul ţărilor bogate”.

Relaţia dintre Rusia și Alianţa Nord-Atlantică, în special America, se înrăutăţește pe zi ce trece, și nu doar din pricina conflictului sirian, unde cele două puteri nu au putut menţine un armistiţiu mai mult de 9 zile. Conflictul se reaprinde mult mai aproape de casă.

În 1989, când și ultima mare schemă de reparare a lumii, comunismul, se încheia cu un eșec lamentabil, istoricul și politologul Francis Fukuyama a lansat o „profeţie”.

Statele Unite ale Americii se bucură în lumea întreagă de un capital de imagine bun, dar nu pe deplin meritat.

Copiii sinucigași încep să devină un fel de „specialitatea casei” pentru grupările teroriste. Sunt nenumărate cazurile în care copiii sunt trimişi să ucidă, pentru idealuri pe care cu siguranţă nu le înţeleg. Naivitatea lor este exploatată la maxim, cu consecinţe dramatice. Nu doar ei își pierd vieţile. Victimele pot înregistra cifre cutremurătoare.

Democraţia începe să fie tot mai agresată exact din zona în care ne-am aștepta cel mai puţin. Internetul, care lasă un larg spaţiu de manifestare agorei, riscă să vicieze atmosfera democratică, infestând-o cu virușii abordărilor extreme.

„Donald Trump și susţinătorii săi ar putea distruge America chiar dacă Trump va pierde alegerile”, titrează o publicaţie online, sugerând astfel existenţa unor temeri conform cărora cea mai puternică ţară din lume înaintează pe un traseu străin de tradiţia politică a părinţilor fondatori. Cu sau fără Trump, America deja a devenit periculoasă prin tendinţele pe...