Creștinism

Pe parcursul a două emisiuni1 am discutat cu Johnnathan Ward despre îndelungata sa carieră de capelan. Pentru mulţi ani, dr. Ward a fost capelan militar, așa că am deschis teme dificile, cum ar fi: Prezenţa unui capelan creștin în armată înseamnă aprobarea de către Dumnezeu a operaţiunilor militare? Cum slujește un capelan militar în condiţii...

Pastorul portughez Mario Brito activează de mulţi ani în foruri de conducere bisericească, dar rămâne un om prietenos și modest. De curând, fiica sa Estela s-a îmbolnăvit de o boală misterioasă și a fost la un pas de moarte. Titlul anticipează felul în care s-a încheiat această criză. Iată povestea pe larg.

Statistici recente, vehiculate de presa internaţională, construiesc în mod perseverent o imagine tot mai negativă a creștinului și a creștinismului. Cât de fondată este această imagine și cum ar trebui să o trateze cei vizaţi de ea?

Sfârșitul secolului trecut a creat contextul perfect în care postmodernismul să-și aroge dreptul de veto în toate dilemele etice ale momentului. În consecinţă, astăzi, observăm cum, pe măsură ce fertilizarea in vitro, avortul, eutanasia sau căsătoriile homosexuale intră pe agenda legislativă a tot mai multor ţări, corectitudinea politică se impune în faţa moralei religioase.

Asimetria dintre cererile și mulţumirile pe care le aducem în închinarea noastră reprezintă un subiect pe marginea căruia orice creștin poate vorbi, și nu doar din auzite. Câtă vreme privim lauda și mulţumirea doar ca pe niște datorii care se cer împlinite, ratăm cele mai mari binecuvântări care pot poposi peste o inimă plină de...

Se spune că, odată cu trecerea timpului, devenim mai înţelepţi. Oare cât de înţelepţi am devenit după o pandemie globală cu milioane de morţi, un război aproape de graniţă, probleme economice și multe drame personale în care suntem prinși ca în mrejele unei furtuni uriașe?

Cartea scriitorului John Ortberg „Către toate direcţiile... Cum vei ști încotro s-o apuci?” propune ca temă de reflecţie discernerea voii lui Dumnezeu cu privire la viaţa noastră.

„Toţi au nevoie de Tine, chiar cei ce nu știu: cei ce nu știu mai amarnic ca cei ce știu. Flămândul își închipuie că umblă după pâine: dar îi e foame de Tine; însetatul crede că vrea să bea apă: dar îi e sete de Tine; bolnavul se mângâie că râvnește sănătate: dar boala lui...

Renee James[1] avea 18 ani când a încetat să se mai roage. Dacă Dumnezeu tăcea, avea să tacă și ea. Se rugase ani în șir pentru vindecarea fraţilor ei, Sean și Niall, care sufereau unul de autism și celălalt de sindrom Down. Și niciun rezultat.

Săptamâna trecută, site-ul filmului documentar „Unstoppable", realizat de actorul creștin Kirk Cameron, a fost cenzurat de Facebook și Youtube pentru o scurtă perioadă de timp, precizează Christian Post. Purtătorul de cuvânt al site-ului de socializare a negat cenzura pe motiv de judecată de valoare și a reclamat o eroare a...

Ziua Naţională de Rugăciune „trece peste simpla recunoaștere a religiei, deoarece singurul ei scop este să încurajeze toţi cetăţenii să se implice în rugăciune, un exerciţiu religios prin excelenţă, care, în acest context, nu servește niciunei funcţii seculare,” a declarat Barbara Crabb, judecătorul care a dat veridictul.

Nominalizarea la șase premii Oscar și câștigarea premiului la două categorii1 au confirmat sentimentul publicului larg că au avut de-a face cu un film foarte bun, din toate punctele de vedere.

Reforma protestantă a fost un râu tumultuos, a cărui curgere a început să devină vizibilă în 1517. O contribuţie semnificativă la această erupere au avut-o afluenţii săi – mișcările (pre)reformatoare: valdenzii, albigenzii, lolarzii, husiţii etc., adevărate izvoare ale curentului principal protestant, care a preluat forţa lor în curgerea lui prin istorie.

Există momente în viaţă în care tânjim după miracole ca după aer, de cele mai multe ori din nevoia de vindecare. La un moment dat, unii au parte de ele, dar cei mai mulţi nu. În final însă, cu toţii rămânem cu întrebări despre noi.

Miracolul face parte din așteptările pe care mulţi le avem de la viaţă. Dacă el se realizează ca răspuns la rugăciuni, ne simţim încurajaţi. Exact aceasta este situaţia unei mame, care a primit cadou o mașină. Dumnezeu a fost invocat în poveste, însă de aici derivă și dilemele.

„Biserica 2.0 e construită de jos în sus. Fiecare om este capabil să înveţe și să ofere feedback. Biserica 1.0 este despre fundamente și doctrine, în timp ce Biserica 2.0 este mai degrabă o teologie de tip wiki,” a declarat Jon Irvine, unul dintre participanţii la conferinţă.

Un număr mare dintre americani, respectiv un procent de 48%, consideră că numărul mare de persoane nereligioase afectează societatea americană, arată un sondaj de opinie realizat de Pew Research Center.

Uneori cred că m-am născut cu o lupă în mână. Una prin care scrutez critic tot ce fac și ce spun și care augmentează necruţător fiecare imperfecţiune.

Ştiind că invitatul meu, John Satelmajer, ocupă o poziţie respectată în una dintre cele mai mari companii financiare din lume, PricewaterhouseCooper, mă aşteptam să spună că a învăţat în școlile cele mai bune. Şi, într-un fel, chiar a învăţat în şcolile cele mai bune. Care anume? Ce anume l-a format pentru reuşită în viaţă? Iată...

Mult mai cumplită decât persecuţiile, ideologiile şi păgânismul militant la un loc ar putea fi forţa ascunsă în spatele expresiei aparent inofensive: „Nu ai nevoie de Dumnezeu!”

În 2018, schimbările vizibile în lumea religioasă au fost predominant consecinţe ale reordonării unor piese mozaicate aflate mai demult în malaxorul de evenimente. Actorii principali au rămas aceeași, iar configuraţia lumii religioase, vizibilă în coordonatele ierarhizate mai jos, s-a schimbat poate cel mult în ideea îngroșării conturului unor tendinţe care erau deja vizibile.