Sexul este un fenomen „pur și simplu prea masiv” ca să nu fie reglementat în vreun fel, susţinea, într-un interviu video, antropologul Lionel Tiger, de la Universitatea Rutgers. Tiger privește dintr-o perspectivă evoluţionistă și spune că importanţa crucială a sexului se vede prin însuși faptul că selecţia sexuală este motorul selecţiei naturale, de care depinde nici mai mult, nici mai puţin decât perpetuarea speciei.
Antropologul lasă să se înţeleagă că este bine că religiile au educat masele să aibă reguli legate de sexualitate, mai ales în contextul în care „femeile și bărbaţii au strategii reproducătoare diferite”, iar „preţul sexului, al sexului neprotejat, este infinit mai mare pentru femei decât pentru bărbaţi”.
Într-o paralelă cu creștinismul, în cadrul căruia nașterea Pruncului este un eveniment central, Tiger subliniază că „în orice comunitate există acel «contract mamifer de bază», anume că cineva trebuie să aibă grijă de mamă”. Deși numește această naștere un mit și vede în ea elemente mai degrabă metaforice, antropologul susţine că prezenţa istoriei Nașterii în sistemul religios denotă faptul că sistemul religios este conștient de „relaţia delicată dintre îngăduinţă sexuală și responsabilitate sexuală”.
Bipolaritate sexuală
Într-un editorial publicat pe First Things, sociologul Mark Regnerus, de la Universitatea din Austin a Statului Texas, argumentează că societatea de astăzi a integrat puternic modelul castităţii și continuă să îl practice, obligată fiind de felul în care este construită și în ciuda faptului că individual și declarativ preferă promiscuitatea.
Regnerus explică scoţând în evidenţă diferenţa dintre modul în care ne purtăm în viaţa privată, pe de o parte, ce mesaje sunt transmise în sfera publică, pe de altă parte, și cum funcţionează efectiv societatea.
Consumul de pornografie crește de la an la an, însă practica de consum este una privată (mai ales online sau pe calculatorul personal) și, de cele mai multe ori, păstrată secretă. Promiscuitatea continuă să fie o realitate individuală, însă una care nu poate fi colportată public, pentru că ar fi sancţionată.
Mesajele care ajung în sfera publică prin intermediul artelor (cinematografie, muzică, literatură, presă) îndeamnă la eliberare de inhibiţii și de restricţii. Dar, spune Regnerus, „activitatea zilnică în lumea socială reușește încă să impună o integritate sexuală, primară, a individului”, pentru că individul este, în majoritatea timpului, ocupat cu activităţi incompatibile cu evenimente sexuale.
De aceea, subliniază sociologul, „în timp ce exprimarea verbală a libertinismului sexual este tot mai răsplătită [social, n.red.], comportamentul libertin cu siguranţă nu este”. Raportând toată discuţia la spaţiul american, Regnerus califică acest status quo drept o bipolaritate sexuală a societăţii americane. Însă ce anume generează această bipolaritate?
Sexul care generează haos
Ca și profesorul Tiger, Regnerus este de părere că, dacă nu ar fi reglementat, sexul ar produce un haos social. Și îl citează pe psihologul Roy Baumeister, care spunea că, deși bărbaţii ar putea tolera un sistem social mult mai sexualizat, societatea nu este dispusă să îl adopte, fiindcă un astfel de sistem ar genera haos, iar haosul este dăunător societăţilor pentru că le face vulnerabile în raport cu societăţile rivale disciplinate. „Sexul nereglementat”, spunea Baumeister, „creează tot felul de probleme sociale: copii pe care nu are cine să-i îngrijească, violenţă și boală.”
Punctul în care și creștinii, și psihologii evoluţioniști se întâlnesc este acela în care plasează asupra femeii responsabilitatea pentru „stăpânirea haosului”, pentru că, spune Regnerus, „atunci când nu sunt constrânși de nimic, bărbaţii tind să se concentreze pe propriile lor dorinţe”. Faptul că acest centru de echilibru – posibil, după cum spunea Tiger, datorită „strategiilor reproductive diferite” – ajunge să fie manipulat într-o formă de „ordine degenerată” este o realitate culturală studiată intensiv de sociologi.
Însă este doar unul dintre multiplele exemple care indică existenţa unui sprijin știinţific suficient pentru a motiva măcar aprofundarea conceptului integrităţii sexuale.
