O cantitate fabuloasă de alimente, uneori numai bune de mâncat, ajunge în fiecare an direct în coșul de gunoi, lucru care dacă s-ar schimba ar putea contribui la asigurarea necesarului de hrană pentru populaţia planetei, sugerează experţii de la Organizaţia pentru Alimentaţie și Agricultură (FAO) a ONU.

„Aproape o treime din mâncarea produsă pentru consumul uman – aproximativ 1,3 miliarde de tone pe an la nivel global– este fie pierdută, fie aruncată. Reducerea acesteia este acum prezentată ca fiind esenţială pentru îmbunătăţirea securităţii alimentare și pentru reducerea amprentei de poluare asupra mediului”, scriu autorii raportului FAO.

Doar europenii aruncă la gunoi circa 90 de milioane de tone de mâncare, potrivit datelor Comisiei Europene. Americanii irosesc anual circa 36 de milioane de tone de hrană, conform statisticilor din 2012 ale Agenţiei de Protecţie a Mediului.

Experţii FAO punctează că motivele risipei de alimente variază în funcţie de regiune. De aceea, ei sfătuiesc abordarea problemei în funcţie de situaţia la nivel local. De exemplu, în ţările cu venituri scăzute, cea mai mare cantitate de mâncare e irosită în timpul procesului agricol și după recoltare. În schimb, în cazul naţiunilor cu venituri medii și mari, risipa se produce la nivel de distribuţie și consum.

Datele arată că peste 28% din roadele unui teren agricol ajung la gunoi, iar circa 39% din totalul de gunoi menajer este reprezentat de fructe și legume, notează BBC.  Costul total al risipei de alimente se ridică la suma de 759 de miliarde de dolari.

„Dacă alimentele ar fi la fel de scumpe ca un Ferrari, le-am lustrui și am avea grijă de ele”, declara coordonatorul grupului de experţi care a efectuat cercetarea, prof. Pinstrup-Andersen.

Unii agricultori și comercianţi au înţeles cât de importantă este problema securităţii hranei și a evitării risipei acesteia. Este și cazul lui Chris Pawelski, un fermier american care donează alimentele refuzate de magazinele alimentare către organizaţii de caritate. El a povestit pentru BBC cum reprezentanţii magazinelor impun anumite standarde pentru alimentele pe care le achiziţionează de la agricultori, ca de exemplu să aibă o anumită mărime. Din cauza condiţiilor meteo însă produsele nu respectă întotdeauna aceste cerinţe, de aceea sunt refuzate și adesea ajung la depozitele de deșeuri.

De altfel, un supermarket britanic a ales să doneze anumite alimente către organizaţii de caritate, iar deșeurile să le transporte la centre care produc electricitate pe baza acestora. De asemenea, oferă discounturi pentru produsele care se apropie de data de expirare. Această strategie este cu atât mai importantă, cu cât supermarketurile sunt cele mai mari surse de risipă de hrană în ţările cu venituri mari.

Și cumpărătorii pot contribui la reducerea cantităţii de hrană irosită, prin interpretarea corectă a datei de expirare trecute pe pachet. Cei mai mulţi dintre consumatori cred că aceasta se referă la cât de sigur de consum este respectivul aliment. De aceea, anual, americanii aruncă tone de mâncare la gunoi, potrivit unui studiu efectuat de Consiliul pentru Apărarea Resurselor Naturale din SUA și Universitatea Harvard. De fapt, data de expirare indică gradul de prospeţime al produsului și când ating cel mai înalt nivel de prospeţime. De exemplu, pastele făinoase pot fi consumate chiar și la un an de la data expirării.

Între timp, aproape un miliard de oameni din întreaga lume nu au ce mânca și suferă de subnutriţie cronică, arată cifrele citate de FAO. Majoritatea dintre aceștia trăiesc în regiunile aflate în curs de dezvoltare. Este și cazul locuitorilor din Sudanul de Sud, care urmează să se confrunte cu „una dintre cele mai grave situaţii de foamete experimentate vreodată”, după cum a declarat președintele ţării, Salva Kiir, citat de BBC.