Etichetă: educatie religioasa

Citirea regulată a Bibliei în copilărie reprezintă un bun predictor al sănătăţii spirituale la maturitate. Iar dacă insuflarea dragostei pentru Biblie reprezintă un factor esenţial în educaţia religioasă, părinţii au nevoie să dezvolte metode prin care să consolideze un obicei care să menţină copiii pe traiectoria spirituală dorită.

Când am citit cum a reușit o mămică umanistă să se liniștească la gândul că puiul ei ar putea începe să creadă în Dumnezeu, am fost surprinsă și aproape jignită.

Aceia dintre noi care sunt suficient de familiarizaţi cu Biblia cunosc detaliile parabolei samariteanului milos, cel care a salvat un iudeu tâlhărit, acordându-i primul ajutor și cheltuind bani pentru recuperarea lui.

Viaţa de credinţă este frumoasă doar atunci când este vie și când bucuria de a fi împreună cu ceilalţi la închinare devine contagioasă.

Aproape 6 din 10 părinţi creștini practicanţi spun că programele pentru copii pe care le oferă biserica au constituit principalul motiv pentru care au hotărât să o frecventeze în detrimentul alteia, arată un studiu recent publicat de Barna Group.

Curtea Europeană a Drepturilor Omului a stabilit că Grecia nu respectă dreptul la libertate religioasă atunci când obligă părinţii să-și dezvăluie credinţa religioasă, pentru a putea solicita o scutire de la educaţia religioasă a copiilor.

„Cu ajutorul arhitecturii construim edificii, cu ajutorul mecanicii construim mașini; nu este oare loc printre știinţe și pentru una închinată omului? Etica este în măsură să elaboreze principiile după care trebuie să se «construiască» oamenii, pentru a fi cu adevărat oameni.”[1] (Traian Herseni)

„Avem nevoie de o astfel de Biblie”, susţinea reverendul Richard Cizik, vicepreședintele Asociaţiei Naţionale a Evanghelicilor din America, la publicarea primei Biblii Verzi, în 2010. Problemele de mediu actuale cer o Biblie ecologică, în care să fie marcate cu verde pasajele despre calitatea creaţiei divine și grija faţă de natura pe care ne-a încredinţat-o Dumnezeu,...

Sociologul și psihologul german Erich Fromm a caracterizat istoria recentă a relaţiei dintre societăţile umane și Dumnezeu astfel: „Dacă în secolul al XIX-lea problema a fost că Dumnezeu este mort, în secolul al XX-lea problema este că omul e mort.”1

Se spune că inteligentul și cinicul Talleyrand[1], diplomat francez și preot catolic ulterior laicizat, îi spunea lui Napoleon, atunci când acesta îi cerea să conceapă un mesaj politic: „Sire, mie daţi-mi ideea, că argumentele le găsesc singur...” Dacă în politică o asemenea atitudine intelectuală dovedește cinism și lipsă de scrupule, să ne imaginăm ce consecinţe...

Secularizarea este un fenomen cu care deja ne-am obișnuit. Pentru unii, a devenit principalul vinovat pentru disfuncţionalităţile de ordin spiritual. Alţii îl percep ca fiind benefic pentru societate. Dincolo de jocul argumentelor, este evident că numărul celor care se distanţează de valorile spirituale este în creștere. Tineretul este acuzat cel mai adesea ca fiind lipsit...

„Să părăsești religia părinţilor este un păcat!” Aceasta este, de regulă, o retorică devenită chiar un fel de motto, prin care se sugerează că respectul faţă de tradiţie sau moștenire este mai important decât explorarea spirituală. De aici derivă și încercarea familiei de a obstrucţiona orice „evadare” a vreunui membru și recurgerea la pedepse în...

O asociaţie umanistă a depus plângere împotriva unui judecător care a îndrăznit să pronunţe o sentinţă prin care făcea apel la conceptele biblice. Judecătorul Randall Rogers, din cadrul Curţii de Justiţie a statului Texas, emisese o hotărâre pe cât de inedită, pe atât de controversată.

A fost umilit și izolat pentru faptul că nu crede în Dumnezeu. Este greu de conceput că acest fapt se mai poate întâmpla în lumea civilizată, dar este una dintre situaţiile petrecute într-o școală americană.

Cum ar putea fi definit excesul, atunci când sunt implicaţi copiii? Aceasta este o întrebare care poate fi pusă în urma unei serbări școlare care a transpus în scenă decapitarea lui Constantin Brâncoveanu.

În contextul discuţiilor interminabile și uneori sterile cu privire la ora de religie, o declaraţie făcută de celebrul ateu Richard Dawkins merită o atenţie sporită. De regulă, mesajele sale cu privire la problematica religioasă sunt destul de contondente și au darul de a irita mediul religios. Așa ar putea fi considerată și ultima sa remarcă....

Imaginea pe care cineva și-o face despre Dumnezeu poate fi strâns dependentă de modelul parental la care a fost expus. Un studiu recent îi poate responsabiliza pe taţii care, de multe ori, consideră că rolul lor se rezumă doar la bunăstarea financiară a familiei.

Dezbaterea publică privind predarea religiei în școli, accelerată în ultimele zile de apropierea termenului până la care părinţii pot depune cererea de înscriere a elevilor la ora de religie, a scos la iveală riscuri pe care actualul sistem de învăţământ nu pare nicicum pregătit să le depășească.

„A nu ști Biblia, în speţă Vechiul Testament și Noul Testament, este un fapt de incultură îngrozitoare pentru un european.” Aceasta este poziţia exprimată de filosoful Gabriel Liiceanu în cadrul unei dezbateri în premieră în societatea românească, în cadrul căreia a fost semnalat analfabetismul religios generat chiar de orele de religie.