Psihologie

Noi cercetări arată că oamenii, cu cât cred că stăpânesc mai bine un subiect, cu atât sunt mai vulnerabili să creadă informaţii false. Fenomenul a fost denumit de psihologi „overclaiming” (supraestimare), iar o descriere a acestuia a fost făcută în revista de specialitate Psychological Science.

Deci... te-ai născut, ai crescut și ai devenit adult, teoretic. Practic ai ajuns la vârsta la care ai luat-o razna, te-ai prostit. Altfel, de ce toată lumea are așteptări de la viaţă ca și cum viaţa ar fi vreun pom invizibil sub care cerșim cu toţii și din care cad BMW-uri, iPhone-uri, iatagane și lanţuri...

Depresia cronică poate micșora regiunea creierului responsabilă cu emoţiile și stocarea amintirilor, este descoperirea făcută în urma unei cercetări recente, realizate prin colaborarea a nu mai puţin de 15 institute de cercetare, din SUA, Europa și Australia.

Gavin Joseph, un adolescent diagnosticat cu sindrom Asperger (o tulburare din spectrul autist) a decis să nu depună nicio plângere împotriva unui grup de colegi de liceu care, enervaţi de felul lui „ciudat” de a se purta, l-au bătut până l-au lăsat lat, ca să „îi dea o lecţie”.

Deşi nu ocupă primul loc în ceea ce priveşte rata de sinucideri în ţările dezvoltate, Japonia se numără totuşi printre primele în acest top.

Știi momentele acelea în care ești atât de trist, încât nu poţi decât să reflectezi la tristeţea ta și la cauza ei? Cercetătorii numesc acest proces, care are loc în cortexul prefrontal, „rumegare” și spun că poate duce la depresie și la alte boli mintale. Din fericire, au însă și o soluţie.

De obicei, majoritatea oamenilor corelează nefericirea cu lipsa lucrurilor materiale. Ei trăiesc convinşi că, dacă ar avea mai mulţi bani şi ar putea cumpăra mai mult, ar fi mai fericiţi. Ce spun specialiştii despre acest lucru?

Sărăcia stresează, iar stresul prostește. Proverbialitatea aceste fraze se sprijinește pe studii clinice recente care au arătat cât de tulburător marchează sărăcia nivelul cognitiv și șansele la o viaţă plenară ale copiilor născuţi în familii cu probleme financiare.

Trolii, celebrele personaje din mitologia nordică, transcend în lumea reală. Trăiesc pe banii Moscovei și sunt extrem de incisivi. Unul dintre ei însă s-a gândit să își atace stăpânul, după ce l-a servit cu trup și suflet.

Acest articol este o dramatizare pe baza interviurilor cu cinci cetăţeni ucraineni, despre felul în care războiul le-a afectat viaţa.

„Per total, sunt îngrijorat pentru generaţia mea, în circumstanţele recesiunii-depresiei, cum i se mai spune acum. Dacă noi, ca indivizi, nu o să ne revenim complet din asta? Cred că o să ajungem în istorie ca generaţia pierdută”, este părerea unui tânăr american despre situaţia economică pe care a moștenit-o.

Este, de fapt, foarte simplu, însă dacă o arată și un studiu, atunci devine oficial. Să procrastinezi înseamnă, practic, să furi de la sinele tău din viitor. De ce facem asta? Pentru că sinele nostru din prezent este mult mai important și mai solicitant decât cel din viitor. El este șef peste deciziile noastre și...

Mai mult sau mai puţin conştienţi, ne aflăm zilnic în faţa unor alegeri, decizii care trebuie luate. Când este vorba de cele minore, oricine le face faţă cu brio, însă când vine vorba de alegeri importante, situaţia devine mai complicată şi poate chiar tensionată.

Se pare că este, de fapt, destul de simplu. Totul ţine de povestea pe care ţi-o spui singur despre propria viaţă. Atunci când aceasta este inadecvată sau incoerentă, poate duce la depresie.

Suntem români, dar și nefericiţi. Este un fapt, care a fost confirmat statistic de mai multe ori. Motive ar fi suficiente, de la situaţia financiară precară, la deziluziile pe care le trăim mult prea des.

Nu dorm suficient, mănâncă prost, nu fac mișcare, nu petrec timp în aer liber și contactul vizual cu prietenii lor se rezumă la urmărirea profilului de Facebook. Se mai miră cineva că femeile, predispuse biologic la fluctuaţii de dispoziţie, sunt tot mai vulnerabile la depresie și anxietate?

Suntem ospitalieri, religioși și inteligenţi. Acestea sunt câteva dintre trăsăturile care definesc, de regulă, poporul român. Ne identificăm cu ele și mizăm pe faptul că sunt și reale. Dar dacă nu este așa și totul este doar o percepţie eronată?

Sunt suficiente ocazii în care românilor le este rușine cu originea lor. Corupţia, necinstea, lucrul de mântuială au devenit un fel de simboluri naţionale. Pe de altă parte, ne mândrim cu realizările celor care generează instantaneu o euforie patriotică (vezi cazul Halep). Se circumscriu aceste aspecte unei psihologii colective a poporului român? Un studiu de...

Cum ar fi să îmbrăţișezi o persoană necunoscută, care ar putea să-ţi facă rău? Dacă s-ar recomanda ca musulman, ai mai face acelaşi gest? Un experiment stradal generează reflecţie în acest sens.

De cât timp crezi că este nevoie pentru ca viaţa ta să se schimbe, să ia o întorsătură rea? Oare ai mai putea să zâmbeşti dacă ai pierde tot ce ai? Alex Lewis a reuşit.

Apariţia conflictelor în cadrul relaţiilor interpersonale este inevitabilă, iar acest lucru nu este rău în sine, ci gestionarea greşită a acestora.